Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cine a fost în spatele atacului cibernetic din Germania?

internet.jpg

Image source: 
Facebook / Bundesamt für Sicherheit in der Informationstechnik

Despre atacul cibernetic se ştia încă din decembrie , scrie Deutsche Welle. Se pare că Oficiul Federal pentru Securitatea Informației (BSI) ştia încă de pe atunci despre acest furt de date. Unii politicieni germani s-au întrebat dacă nu cumva această instituţie ar avea ceva de ascuns.

În timp ce publicația de afaceri Forbes se întreabă cine stă în spatele atacurilor: Rusia sau extrema-dreaptă?

"Identificarea rapidă a actorilor este dificilă, însă indicii timpurii sugerează că grupul rus APT Turla  se află în spatele atacului. Cercetătorii indică faptul că Turla a vizat interesele germane mai ales în timpul sumitului G20 de la Hamburg din octombrie 2017.

Nu toată lumea este convinsă, însă, și asta din mai multe motive. Mai întâi că scurgerile au fost prost distribuite pe Twitter, cu un impact redus asupra mass-media, ceea ce nu caracterizează grupurile rusești.

Dacă motivația a fost destabilizarea politică, așa cum ne putem aștepta de la o campanie susținută de ruși, ar fi fost de așteptat ca e-mailurile furate să fi fost folosite pentru obținerea de titluri tari în mass media, iar rezultatul final să fie o furtună mediatică.

Oricum, o destabilizare a status-quo-ului politic și a societății germane ar servi atât Rusia, cât și grupurile politice de extremă dreaptă”.

Și publicația europeană Euractiv constată că  toate partidele politice germane importante, de la creștin-democrați (CDU) la verzi, sunt îngrijorate, cu excepția notabilă a partidului de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD).

În ultimii ani, Bundestagul și partidele politice au fost vizate de atacuri cibernetice, iar hackerii ruși au fost suspectați de orchestrarea acestor operațiuni.

 

Biserica Ortodoxă Ucraineană este oficial independentă , după ce sâmbătă,  Patriarhul Ecumenic de Constantinopol, Bartolomeu I, a semnat un decret în acest sens. Care sunt consecințele? – se întreabă comentatorii.

Este, în orice caz, un dezastru pentru Putin, comentează ziarul polonez Gazeta Wyborcza, preluat de Eurotopics:

"Dacă mandatul său s-ar termina astăzi, Putin ar intra în istorie drept președintele care a lăsat Georgia și Ucraina să scape de sub influența Rusiei. ... Fără aceste „provincii“, Rusia nu mai este un imperiu și Putin ar putea fi comparat cu Mihail Gorbaciov. Din cauza aroganței sale față de țările invecinate și a caldurii sale, el este cu adevarat primul personaj responsabil pentru înfrângerea imperiului ".

Postul de radio Ekho Moskvy, citat de același Eurotopics, consideră însă că "Biserica ortodoxă ucraineană nu are nevoie de autocefalie, iar Biserica Ortodoxă Rusă nu are nevoie de Ucraina... În războiul virtual de astăzi, fantomele unui Imperiu Bizantin pierdut de mult se confruntă cu cele ale unui fost imperiu sovietic. Dar aceste fantome încă mai par flămâde de sânge proaspăt".

În timp ce în Ucraina, Novo Vremya avertizează că "statul și Biserica vor trebui să facă mari eforturi pentru a se asigura că Biserica autocefală ucraineană este recunoscută în lumea ortodoxă. Recunoașterea sa internațională va juca un rol determinant în dorința parohiilor și chiar a diecezelor afiliate la Patriarhia Moscovei de a se alătura Bisericii. Este esențial ca acest lucru să se întâmple încă din 2019". ( sursa: Eurotopics).

Între timp,în Franța, publicația L'Opinion spune că noul șef al Bisericii Ucrainene, în vârstă de numai 39 de ani, va avea nevoie de îndemânare și perseverență, dată fiind opoziția puternică din cadrul comunității ucrainene ortodoxe și a Bisericii Ucrainene Ortodoxe subordonate Patriarhiei de la Moscova. Potrivit Sputnik, agenția de știri a guvernului rus, purtătorul de cuvânt al bisericii ucrainene supusă Moscovei a denunțat acțiunile Patriarhului Bartolomeu, scrie publicația franceză.

 

Încheiem cu Serbia, unde de  mai mult timp au loc manifestații de protest împotriva politicii autoritare a președinteul Alexander Vucici.

După cum transmite Financial Times, oponenții au ieșit pe străzile din Belgrad pentru a denunța violența politică și asupra mass-media.

Protestatarii au purtat veste de culoare galbenă, după model francez și bannere  pe care se putea citi: "A început" sau "Gata cu cămășile însângerate" - o referire la atacul asupra liderului opoziției, Borko Stefanovic, luna trecută, act care a declanșat protestele. Politicianul a fost bătut până la inconștiență în timp ce urma să se adreseze unei reuniuni a grupării de opoziție Alianța pentru Serbia.

Criticii spun că libertatea presei s-a deteriorat sub Vucic. Serbia a scăzut cu 10 locuri , ajungând până pe 76 în indicele "Reporteri fără frontiere". Comisia Europeană a declarat într-un raport recent că modelul de finanțare pentru cei doi radiodifuzori publici "îi face vulnerabili la influența politică". Potrivit unui recensământ recent, au existat 92 de atacuri asupra jurnaliștilor în 2017 și 57 în primele opt luni ale anului 2018. În cel mai recent, în decembrie, a fost incendiată casa  lui Milan Jovanovic, redactorul unui portal local, situată într-o suburbie a Belgradului.

Balkan Insight notează că printre alte cereri se numără și oferirea unui spațiu de cinci minute pentru reprezentanții protestatarilor în programul principal de știri al radiodifuzorului public RTS. De asemenea, este cerută prezența regulată a politicienilor de opoziție în programele RTS.

Protestatarii cer, de asemenea, o investigație asupra tentativei de ucidere a jurnalistului Milan Jovanovic, a cărui locuință a fost incendiată.

191