Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Tot mai mulți jurnaliști agresați de Vestele Galbene

veste_galbene.jpg

Vestele galbene în acțiune pe Champs-Élysées
Image source: 
France24

Presa franceză relatează tot mai des despre agresarea jurnaliștilor de către reprezentanți ai Vestelor Galbene. Evenimentele din weekend n-au făcut excepție de la această regulă tristă.

După cum transmite Le Nouvel Observateur, la Paris, o echipă de jurnaliști a televiziunii LCI a fost prinsă între manifestanți, iar un jurnalist a fost aruncat la pământ, înainte de a fi protejat de alți protestatari.

La Pau, un jurnalist de la publicația locală, L'Info Pau, a fost lovit exact în momentul în care realiza o transmisie în direct. El era înconjurat de "veste galbene" care mai întâi l-au insultat, apoi l-au bătut.

Încălcările libertății de informare începuseră din noaptea de vineri spre sâmbătă. Cincizeci de "veste galbene", dintre care unele erau cu cagule, au blocat centrul de tipărire al ziarului " L'Yonne Républicaine"" din Auxerre.

Au fost împiedicate mai multe livrări de ziare regionale ale grupului Centre France, tipărite la fața locului, în special cele ale "Journal du Centre" și ediția "La République du Centre".

Aceleași probleme pentru "La Voix du Nord", blocat în depozitul din Valenciennes, potrivit directorul său, notează Le Nouvel Obs.

În acest context, “Reporters sans frontières” trage un semnal de alarmă, prin secretarul general al organizaţiei Reporters sans frontières, relatează Le Monde.

El le-a cerut responsabililor politici să condamne actele de violenţă şi, de asemenea, ca persoanele care vorbesc în numele “vestelor galbene” să se desolidarizeze de agresori. Totodată, acesta şi-a exprimat aprecierea faţă de “vestele galbene” care au încercat să îi protejeze pe jurnaliştii atacaţi de manifestanţi.

Reprezentantul RSF a atras atenţia asupra faptului că unii protestatari practică “un şantaj antidemocratic inacceptabil”, ei gândind astfel: “Dacă nu relataţi evenimentele exact cum vrem noi să le auzim, atunci avem dreptul să vă batem şi chiar să vă linşăm”, a spus liderul RSF la postul BFMTV.

Dar, după cum transmite L`Express, există și voci publice care justifică atacurile împotriva jurnaliștilor. De exemplu, fosta ministră a Afacerilor Europene din guvernul republican al lui Jean-Pierre Raffarin. Ea a scrie pe Tweeter că jurnaliștii sunt "responsabili pentru ceea ce li se întâmplă, având în vedere ceea ce fac zi de zi alături de forțele de ordine".

După publicarea tweet-ului, mulți jurnaliști i-au condamnat comentariile, scrie L`Express.

 

Este pobililă instituirea unui salariu minim în toată Uniunea Europeană? Pare greu de realizat, dar aceasta este propunerea ministrului german al Muncii.

După cum scrie Deutsche Welle, inițiativa îi aparține ministrului federal al muncii Hubertus Heil, care insistă asupra stabilirii unor standarde sociale minime în statele membre.

În interviul acordat de oficialul german publicației "Neue Osnabrücker Zeitung" , el a dezvăluit că: "vom prezenta cadrul legal pentru salariul minim și sistemul de ajutor social".

În plus, Hubertus Heil își propune să "transforme salariul minim și sistemul de ajutor social în puncte centrale ale președinției germane în termen a Uniunii Europene, de anul viitor".

Berlinul va asigura bunul mers al afacerilor europene în cea de-a doua jumătate a anului 2020. Planurile acestuia ar trebui să îi bucure pe mulți dintre cetățenii comunitari, mai ales români și bulgari, care sunt deseori exploatați în vestul Uniunii Europene, subliniază DW.

Heil se alătură astfel ideii lansate de colega lui de Cabinet și tovarașă de partid social-democat, ministrul federal al justiției Katarina Barley, care a pledat deja în urmă cu o săptămână pentru introducerea unui salariu minim unitar în toată Comunitatea Europeană, în paralel cu majorarea salariului mimim din Germania. Venitul minim în Germania este relativ scăzut, în raport cu puterea performantului motor economic federal.

De altfel, șefa Ministerului Federal al Justiției, a mai anunțat în declarația publicată de "Welt am Sonntag" că sprijină propunerea ministrului de finanțe Olaf Scholz de a majora salariul minim din Germania de la  9,19 euro pe oră, cât este în prezent, la 12 euro, într-un viitor apropiat. "

 

Rămânem în Germania, unde formațiunea eurosceptică AfD a lansat o nouă provocare la congresul desfășurat la sfârșitul de săptămână: ieșirea țării din Uniunea Europeană, în cazul în care comunitatea nu se va reforma.

După cum remarcă Politico, preluând relatări ale presei germane, proiectul a fixat un termen limită de o legislatură pentru ca doleanțele să fie îndeplinite .

Programul solicită, de asemenea, eliminarea Parlamentului European, numind organismul UE ”nedemocratic” și argumentând că ”doar parlamentele naționale trebuie să aibă competența de a face legi".

Ca alternativă la ieșirea din UE, partidul susține și "dizolvarea organizată a Uniunii Europene și înființarea unui nou grup economic și de interes european".

The Guardian reamintește că AfD a fost fondată inițial ca partid eurosceptic, și-a îmbunătățit considerabil reprezentarea după ce aripa dreaptă a preluat puterea și și-au concentrat atenția asupra opoziției împotriva islamului și a imigrației.

Ca și alte mișcări naționaliste din Europa, liderii AfD susțin că prea multă putere a fost transferată la Bruxelles și că UE și-a depășit cu mult concepția inițială constând în cooperarea economică.

În Franța, ziarul catolic La Croix notează că pentru prima dată în istoria germană postbelică, un partid politic a îndrăznit să pună la îndoială ideea apartenenței la Uniunea Europeană. Aceasta este înrădăcinată în ADN-ul național, după anii de barbarie nazistă.

Germanii rămân printre cei mai atașați de UE: 51% dintre aceștia au declarat că "au încredere" într-un sondaj al Parlamentului European din noiembrie, cu nouă puncte mai mult decât media europeană. Și cu 23 de puncte mai mult decât în ​​2015.

Tatonând ideea unui „Dexit“ AFD a deschis un nou front politic în Germania, după problema migrației. Extrema dreaptă caută un nou imbold, după retragerea planificată de la putere a cancelarei Angela Merkel , până acum principala sa țintă politică.

Revista presei internaționale din 14 ianuarie 2019
444