Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


”Nu lăsați migrația pe mâna populiștilor!” (Politico)

migranti.jpeg

Migranți opriți de autoritățile libiene, Zawiya, nord-vestul Libiei
Image source: 
ANSA via infomigrants.net

Acesta este mesajul din titlul apărut în publicația europeană Politico.

Din păcate însă, exact așa se întâmplă, spune Politico. Deja obosiți de reformarea politicilor disfuncționale ale Uniunii în materie de azil, liderii centriști au în față o mare problemă paneuropeană înaintea alegerilor din mai.

Cei care vorbesc despre migrație sunt cei de la extrema dreaptă, precum ministrul italian de interne, Matteo Salvini, primul ministru maghiar Viktor Orbán și Marine Le Pen, în Franța. E clar cine câștigă din acel joc.

Deocamdată, principala narațiune promovată de politicienii mainstream este că de fapt, criza migrației s-a terminat: așa că mergeți mai departe, nu mai e nimic de văzut aici.

Dar ceea ce este exact din punct de vedere statistic, este neconvingător din punct de vedere politic.

Într-adevăr, în cifre absolute, numărul imigranților ilegali a scăzut la 150 000 în 2018, cel mai mic din ultimii cinci ani, de la un vârf de un milion în 2015, potrivit agenției Frontex.

Refuzând însă să se angajeze într-o chestiune extrem de îngrijorătoare pentru alegători, liderii Europei nu fac decât să-i lase pe populiști să dea linia conversației.

Alegătorii consideră că gestionarea crizei migrației este un eșec european. Unii, în special în Germania, Suedia, Italia și Grecia, se supără că restul Europei a refuzat să manifeste solidaritate și să împartă povara.

Alții, în special în Europa Centrală, sunt furioși că UE a încercat să-și forțeze țările să admită mii de refugiați, ca și când ar fi acordat cote de pește.

Toate acestea au creat teren fertil pentru tot felul de Salvini și Orbáni  care pretind că apără "Europa creștină" împotriva unei presupuse "invazii islamice".

Pentru a prelua controlul narațiunii, liderii mainstream, precum Macron, trebuie să prezinte o strategie clară, care să combine un control mai bun al frontierei și o procesare mai rapidă a cererilor de azil cu un sistem de migrație legală a forței de muncă și formare profesională.

Populiștii nu doresc o soluție europeană la problema migrației. Ei doresc numai să o mențină în viață pe timpul campaniei electorale și să o folosească pentru a-i da cu ea în cap lui Macron sau Angelei Merkel - a cărei decizie de a primi aproape 1 milion de refugiați și migranți în 2015 este descrisă de populiști drept păcatul originar.

 

Statele Unite au decis să se retragă din Siria. Dar ultimul atac mortal  al Statului Islamic ridică noi preocupări.

După cum scrie Courrier International, la mai puțin de o lună după ce Donald Trump a proclamat victoria asupra Statului Islamic din Siria, un atac sinucigaș, revendicat de jihadiști, a ucis 16 persoane la Manjib, în nordul țării. Acest nou atac oferă argumente celor care critică decizia președintelui american  de a se retrage din Siria...

Mai pleacă sau rămâne? – se întreabă Washington Post care constată că atacul a fost cel mai sângeros de la începutul "războiului Pentagonului împotriva statului islamic și semnul că amenințarea rămâne importantă".

New York Times semnalează că unii critici, inclusiv din cadrul Partidului Republican, se tem că tocmai „declarațiile lui Donald Trump, în care își revendică victoria asupra SI, i-ar fi încurajat pe luptători jihadiști  să lovească“

Și, după cum remarcă CNN, „Problema este dacă această situație nu cumva îl va încuraja pe Trump să o termine mai repede cu Siria și să plece imediat de acolo.

Miercuri, Donald Trump nu a reacționat imediat la atac, dar ministrul interimar al Apărării a declarat că lupta împotriva jihadiștilor continuă".

Revista The Atlantic este de părere că  "atacul din Siria de nord ilustrează atât motivele pentru care Trump dorește să se retragă din țară, cât și provocările la care trebuie încă să răspundă.

"Administrația a declarat că SI a pierdut aproximativ 98% din teritoriul său, dar estimările oficiale ale Departamentului Apărării și ale ONU arată că organizațiile teroriste încă numără mii de membri.

În cursul lunii aprilie, un purtător de cuvânt al coaliției anti-jihadiste a declarat că luptătorii au căutat în mod special modalități de a se reface în zonele deșertice.

 

Încheiem cu ziarul Le Figaro, care încearcă să explice de ce piețele rămân optimiste, în pofida problemelor generate de Brexit:

Pentru că, mai întâi de toate, investitorii urăsc nesiguranța. Iar până la data de 29 martie, data fatală pentru Brexit, singura certitudine este că Regatul Unit este învăluit într-o ceață groasă.

Dar acest "smog" privește mai curând scenariile politice – dacă vor fi alegeri generale sau al doilea referendum - , de exemplu, precum și perspectivele economice ale divorțului de Europa.

Piețele financiare au reacționat însă cu o detașare tipic britanică la respingerea masivă de către Parlament a acordului de ieșire prezentat de Theresa May. Lira sterlină, care, după referendumul din 23 iunie 2016, a fost victima votului pentru Brexit, a revenit în fața euro, la niveluri fără precedent timp de două luni.

Dar, în special perspectiva eșecului politic pare paradoxal să se îndepărteze de scenariul cel mai rău. "Este din ce în ce mai clar că riscul extrem de "Brexit fără acord "se diminuează rapid. Există un consens larg că acest scenariu ar trebui evitat cu orice preț. Aceasta înseamnă că o prelungire a termenului de 29 martie este foarte probabil să permită realizarea altor scenarii, inclusiv un al doilea referendum care devine din ce în ce mai probabil, cred investitorii”.

Revista presei internaționale din 18 ianuarie 2019