Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Foști luptători din Donbas, alături de Vestele Galbene (Huffington Post)

veste_galbene.jpg

Veterani francezi, participanți la luptele din Donbas, la o demonstrație a vestelor galbene, Paris, 20 ianuarie 2019. Victor Lenta, în centrul imaginii
Image source: 
Lucas BARIOULET / AFP via ru.rfi.fr

A fost și cel de-al zecelea episod al Vestelor Galbene. Ce scrie presa franceză după manifestațiile de sâmbătă?

Le Figaro transmite că, potrivit Ministerului de Interne, demonstrația de sâmbătă, a adunat 84.000 de protestatari în toată țara. O cifră mult diferită de cea a "contorului galben", un instrument de măsurare alternativ, care a înregistrat un total de puțin peste 147.000 de protestatari.

Problema recenzării manifestanților este una clasică pentru mișcările sociale și pendulează mereu între critica metodei guvernului, și propuneri pentru o metodă de numărare alternativă, constată Le Figaro.

Le Parisien titrează că și femeile cu veste galbene doresc să se facă auzite.

După un prim marș parizian pe 6 ianuarie, circa 200 de femei au mers duminică de la Turnul Eiffel spre Bastilia, cu scopul de a expune mai bine cerințele mișcării.

Le Monde constată că la Vaucluse, în sudul Franței, Marine Le Pen a îmbrăcat și ea "vesta galbenă" la prima sa întâlnire electorală în perspectiva scrutinului european.

Nici un cuvânt despre Europa, sau aproape, în discursul de deschidere a campaniei doamnei Marine Le Pen pe care a numit-o o campanie cu certidutine europeană dar mai ales o "campanie pentru Franța, pentru francezi". Ocazie cu care lidera extremei drepte a adus, spune Le Monde, mai mult decât un tribut, „vestelor galbene“, pe care le consideră o mișcare„sanatoasă si benefică“ . ”Franța vă susține, Europa vă privește”, a spus Marine Le Pen.

 

Și tot presa franceză scoate în evidență legături suspecte ale unor persoane care s-au alăturat Vestelor Galbene cu separatiștii pro-ruși din Donbas.

Huffington Post spune că a identificat foști luptători francezi în Donbas în rândurile demonstranților parizieni.

În 2014, reaminteșie HuffPost, mai multe medii de informare au raportat plecarea unor francezi pentru a lupta alături de Republica Populară Donetsk, procmamată de rebelii pro-ruși în estul Ucrainei. Unul dintre aceștia este un anume Victor Lenta dar HuffPost susține că nu este singurul fost luptător din Donbas care a participat la demonstrațiile vestelor galbene.

Cel puțin alți doi veterani francezi din Donbas au participat la demonstrațiile pariziene în „actul X“ al marelui protest.

HuffPost a constatat, de asemenea, că cei doi bărbați au fost parte a serviciului de securitate creat pentru a supraveghea demonstrația vestelor galbene și ambii purtau banderole albe, distinctive.

Victor Lenta este membru al organizatiei ”Unitatea Continentală”, constituită pentru a-i ajuta pe voluntarii francezi și europeni care doresc să lupte de partea separatiștilor din Donbas.

Chestionat de HuffPost, Victor Lenta a dat asigurări că implicarea sa în serviciul de comandă a vestelor galbene este strict individuală și nu are legătură cu calitatea sa de membru al "Unității Continentale".

 

O mare manifestație de protest a avut loc duminică la Atena, împotriva acordului cu guvernul de la Skopje privind numele de Macedonia. Adoptarea acordului ar deschide drumul micii republici balcanice spre NATO și UE, dar comentatorii își pun întrebări asupra șanselor lui Alexis Tsipras de a trece acordul prin Parlament.

The New York Times transmite că preoți și politicieni de dreapta s-au aflat printre protestatarii din centrul Atenei duminică, într-o mare de steaguri și bannere grecești, scandând că "Macedonia este greacă". Membrii comunității monahale de la Muntele Athos s-au adresat mulțimii, flancați de oameni în costume tradiționale grecești, declarând că înțelegerea "distorsionează istoria". Călugării au cerut un referendum.

Dar și militanții de stânga s-au aflat în centrul Atenei, determinând poliția să utilizeze autobuze pentru a crea o barieră fizică între cele două grupuri, deși nu s-au raportat altercații.

În mod separat, fermierii din nordul Greciei au blocat o autostradă națională cu tractoarele lor într-un protest de o oră. Poliția i-a împiedicat să ajungă la punctul de frontieră Evzones între Grecia și Macedonia, unde intenționau inițial să demonstreze.

În ciuda răspunsului social și politic vocal, premierul Alexis Tsipras a insistat duminică într-un interviu acordat ziarului guvernamental "Avgi" că acordul este unul "istoric" și că aprobarea lui a fost o "datorie patriotică".

Principalul partid de opoziție conservator, Noua Democrație, care are un sprijin mai puternic în sondajele de opinie decât partidul de stânga Syriza, al lui Tsipras, a condamnat înțelegerea ca fiind "dăunătoare pentru țară" și a cerut alegeri, astfel încât grecii să poată decide asupra acestei probleme.

Cu toate acestea, reprezentanții creditorilor străini din Grecia, care sunt așteptați săptămâna aceasta la Atena pentru discuții, anticipează că premierul s-ar putea să se confrunte cu noi presiuni pentru înăsprirea politicilor economice, în condițiile în care Grecia continuă să simtă efectele crizei datoriilor.

The Guardian reamintește că, potrivit acordului, cunoscut sub numele de acordul de la Prespa și încheiat cu Skopje în iunie anul trecut, republica ex-iugoslavă va fi redenumită Macedonia de Nord.

Cu toate acestea, mulți greci sunt încă nemulțumiți de faptul că denumirea statului mai conține încă numele Macedoniei.

În Franța, Le Nouvel Observateur scrie că, în mod oficial, partidele de opoziție, atât dreapta cât și socialiști, care sunt împotriva acordului, nu au participat la demonstrație, dar au spus că fiecare membru ar putea participa cu titlu personal. Unii membri ai partidului de dreapta Noua Democrație au fost prezenți, precum fostul prim-ministru conservator Antonis Samaras.

După dezmembrarea coaliției sale de guvernământ, cu o săptămână în urmă, pe fondul controversei asupra înțelegerii cu Skopje, premierul a câștigat clar un vot de încredere în Parlament. El rămâne încrezător că acordul va fi ratificat de o majoritate de cel puțin 151 din 300 de deputați până la sfârșitul săptămânii.

Revista presei internaționale din 21 ianuarie 2019
1368