Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


De ce scade încrederea rușilor în Vladimir Putin

putin.jpg

Image source: 
Reuters/Aleksey Nikolskyi/Sputnik/Kremlin

Încrederea publică în preşedintele rus Vladimir Putin a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 13 ani, conform unui sondaj de opinie al statului, scrie Reuters.

Sondajul, efectuat de Centrul de Cercetare a Opiniei Publice, a stabilit că încrederea în liderul rus a scăzut la 33,4%, cel mai slab nivel din 2006.

Rezultatele, precizează Reuters, nu reprezintă o problemă imediată pentru Putin, care a câştigat categoric alegerile din martie 2018, obţinând astfel un nou mandat de şase ani. Însă ar putea oferi încredere potenţialilor viitori contracandidaţi. 

Putin rămâne, însă, politicianul în care ruşii au cea mai mare încredere, precizează Reuters.

În acest context, Financial Times comentează că scăderea înregistrată acum continuă tendința vizibilă de la începutul celui de-al patrulea mandat din luna mai, deoarece problemele economice au umbrit politica externă agresivă care susținea popularitatea lui Putin în ultimii ani.

Din moment ce suprimarea de către Kremlin a politicienilor din opoziție face să nu existe adevărați contestatari ai autorității președintelui, sondajul subliniază modul în care administrația dlui Putin, care are o influență considerabilă și asupra presei ruse, este ținută responsabilă de starea precară a economiei.

Veniturile au scăzut în Rusia în ultimii patru ani. PIB-ul țării a crescut doar cu aproximativ 1,5%, în condițiile unui regim de sancțiuni occidentale care a afectat finanțarea unora dintre cele mai mari companii din Rusia și a slăbit rubla.

Într-un sondaj separat realizat de Centrul Levada, unica voce independentă a Rusiei, 53% dintre respondenți au declarat că doresc demisia guvernului. Este pentru prima dată când majoritatea sprijină demiterea, notează FT.

 

Marea Dezbatere Națională inițiată de președintele Macron după protestele Vestelor Galbene, intră în a doua săptămână. Prilej pentru comentatori să facă un bilanț de etapă.

Pentru Le Figaro, nimic nu este posibil fără o reconsiderare generală a modului în care se face politica în Franța.

Nu totul trece cu timpul. Sâmbăta trecută, cu toată deschiderea marii dezbateri naționale, "Vestele Galbene" au continuat să agaseze și să-și strige mânia. Disconfortul este profund, difuz, la o scară fără precedent. Nu se va șterge cu o baghetă magică sau nu pare să se stingă de la sine, în ciuda diviziunilor în rândul protestatarilor.

Foarte inteligent, prin urmare, ar fi acela care ar putea prezice astăzi rezultatul crizei care zguduie Franța. Ușa de ieșire este greu de găsit, este îngustă.

Un lucru este sigur, țara noastră nu se va întoarce pe calea păcii sociale fără ca elitele politice să se angajeze la un serios examen de conștiință. Exercitarea puterii ar trebui să fie reconsiderată”, scrie Le Figaro.

Le Monde se întreabă dacă Emmanuel Macron chiar poate adormi „Vestele Galbene“ cu marea sa dezbatere națională:

În orice caz, vineri, miniștrii au salutat cifrele dintr-un nou sondaj IFOP pentru alegerile europene din 26 mai, care oferă formațiunii prezidențiale LREM 23%, față de 21% cu cât e cotată Adunarea Națională a Marinnei Le Pen. Un prim avans după multe săptămâni.

La Elysée, cu toate acestea, automulțumirea este refuzată, deși lațul din jurul șefului statului pare să mai fi slăbit, după aproape paisprezece ore de dialoguri cumulate cu primari din Normandia, la data de 15 ianuarie și Occitania, trei zile mai târziu”.

Le Point vorbește despre o neașteptată solicitare din opoziție, după prima serie de dezbateri.

Așadar, Emmanuel Macron a discutat public cu primari de două ori - în Normandia, la 15 ianuarie și 18 ianuarie, în Occitania. Două dezbateri de mai mult de șase ore fiecare, difuzate pe scară largă de canalele de știri în mod continuu. Ceea ce face opoziția să se alarmeze în legătură cu respectarea timpului de vorbire impus de Consiliul Superior al Audiovizualului (CSA).

Așa că unii deputați denunță un adevărat „miting de campanie organizat de executiv“, care ar trebui să fie scăzut din timpul de antenă al formațiunii prezidențiale LREM în campania europeană. Un show ce amintește de Fidel Castro , accentua, pe Twitter, un deputat al opoziției.

 

În sfârșit, privim spre Germania, unde jurnaliștii se întreabă dacă nu cumva apune vremea salariilor mici în Europa Centrală și de Est.

Pentru industria auto germană – scrie Deutsche Welle, Ungaria a fost până acum un centru de producţie confortabil. Mai ieftin ca altele şi totuşi foarte competent. Acum însă, angajaţii protestează tot mai frecvent. La uzina Audi din Györ muncitorii au intrat vinerea trecută într-o grevă de avertisment de două ore.

Audi nu este un caz singular. Anul trecut angajaţii uzinei Skoda din Cehia, aflată în subordinea VW, au cerut majorarea cu 15 procente a salariilor, ameninţând în caz contrar cu greve pe termen nelimitat. Managementul a cedat şi a majorat retroactiv salariile.

Angajaţii din uzinele aflate în Europa Centrală ţin în prezent cărţi bune în mână. Profitabilitatea este ridicată şi forţa de muncă lipseşte adesea, fapt provocat şi de plecarea masivă în vest a muncitorilor calificaţi. În Cehia, forţa de muncă este de multă vreme ocupată aproape în întregime. Şomajul este de doar 1,9 la sută, potrivit statisticilor UE.

Și în alte trei state din fostul bloc răsăritean, şomajul este foarte redus, acesta fiind în Ungaria de doar 3,7 procente, în Polonia de 3,8 şi în România de 3,9 procente. Media pe toate statele UE este la acest capitol de 6,7 la sută. Iar ţări cum ar fi Italia (şomaj de 10,5 la sută), Spania (şomaj de 14,7 procente) şi Grecia (18,6 la sută şomaj) nu pot nici să viseze la asemenea situaţie.

Revista presei internaționale din 22 ianuarie 2019
452