Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Brexit: S-a convenit că nu s-a convenit nimic

may_junker.jpg

Premierul britanic Theresa May și președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker la Bruxelles, 7 februarie 2019
Image source: 
European Commission in the UK

Premierul britanic Theresa May şi liderii europeni au convenit să mai discute pentru a ieşi din impas, dar fiecare parte a rămas pe poziţie, singurul lucru asupra căruia au căzut de acord fiind acela că... trebuie să mai discute, relatează BBC Online.

Theresa May le-a promis liderilor Uniunii că poate obține votul Parlamentului britanic privind Acordul pentru Brexit dacă îi oferă modificări cu forță juridică obligatorie. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a respins, din nou, modificările dorite de premierul britanic, comentează BBC, care amintește și că acesta a spus că europenii sunt dispuşi să renegocieze declaraţia politică, nu şi Acordul privind Brexit. Theresa May i-a spus lui Donald Tusk că ar trebui ”să se concentreze” asupra colaborării cu Marea Britanie pentru a obține o înțelegere privind Brexit. La rândul său, Tusk a scris pe Twitter că nu a existat niciun progres în urma discuţiilor de joi  cu premierul britanic.

Juncker şi May vor mai avea o întâlnire luna aceasta, în timp ce negociatorii şefi pentru Brexit, Michel Barnier şi Stephen Barclay, vor avea o nouă discuţie luni. Nu există însă mari așteptări de la aceste noi discuții, mai scrie BBC Online.

 

În acest timp, de la Londra, Financial Times anunță că Marea Britanie lucrează la un plan secret care să țină economia în picioare în cazul unui Brexit dur. Un grup secret, aflat în centrul guvernului britanic, elaborează tot felul de variante, iar opțiunile variază de la reducerea taxelor și stimularea investițiilor la scăderea tarifelor vamale.

Deși proiectul a fost menționat la reuniunile cabinetului din ultimele săptămâni, existența acestuia nu a fost făcută publică. Grupul are în vedere și alte scenarii pe termen mediu. În timp ce unele idei sunt radicale - cum ar fi reducerea tarifelor și a taxelor - altele sunt mai convenționale, cum ar fi acordarea de subvenții pentru exportatori, a aflat Financial Times. Planul, numit ”Project After” de către unii miniștri, este coordonat de Mark Sedwill, care în cadrul cabinetului este șeful serviciului public. El și-a adus în echipă personalități importante de la Cabinetul de Miniștri, Trezorerie, departamentul de afaceri și cel de comerț internațional, lucrând în strânsă legătură cu Banca Angliei.

Funcționarii încearcă să elimine opțiunile care s-ar putea dovedi economic contraproductive. Unii sunt îngrijorați de faptul că reducerea impozitelor și creșterea cheltuielilor publice ar putea duce la inflație, înrăutățirea încrederii consumatorilor, creșterea ratelor dobânzilor și, în cele din urmă la creșterea costului serviciului datoriei britanice, amintește Financial Times.

 

Doar că Brexit-ul nu e singura problemă a europenilor – chestiunile legate de energie bulversează vechi prietenii.  Franța anunță că susține o directivă care ar complica proiectul gazoductului ruso-german Nord Stream 2, comentează agenția France Presse, care mai scrie că Angela Merkel, cancelarul Germaniei, admite că există o dimensiune ”politică” a dosarului.

Berlinul se opune revizuirii directivei gazelor care se aplică în prezent doar pentru gazoductele interne ale UE și care, dacă va fi extinsă la infrastructurile provenite din țări terțe, ar ridica noi probleme pentru proiectul ruso-german, care este de altfel criticat puternic și de Washington, explică AFP. Nord Stream 2 ar urma să treacă prin apele teritoriale a 5 țări, Rusia, Finlanda, Suedia, Danemarca și Germania, iar miza este dublarea cantității gazului transportat. France Presse vorbește de dorința Comisiei Europene de a extinde aria de cuprindere a directivei privind gazele la infrastructurile din terțe țări, care vor trebui să respecte aceleași reguli ca și infrastructurile europene - ceea ce nu este cazul pentru Nord Stream 2 în prezent: transparența prețurilor, separarea activităților între furnizori și gestionarii infrastructurilor. Promotorii gazoductului afirmă că acesta va permite securizarea aprovizionării Europei cu gaze naturale, la un preț mai mic. Ei acuză Statele Unite, care derulează o campanie virulentă împotriva Nord Stream 2, că încearcă să-și vândă propriul gaz în Europa, mai scrie France Presse.

Iar dincolo de spațiul comunitar apar noi probleme – Ministerul Apărării din Rusia cere Statelor Unite să îşi distrugă sistemele anti-rachetă plasate în România pentru a putea astfel să respecte Tratatul INF, scrie Reuters. De asemenea, ministerul a precizat că Washingtonul ar trebui să distrugă şi dronele de atac din acelaşi motiv.

Tratatul semnat în 1987 elimină rachetele cu rază intermediară din arsenalurile Rusiei şi Statelor Unite, amintește Reuters. Rusia a suspendat Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare, semnat în epoca Războiului Rece, după ce secretarul american de Stat, Mike Pompeo, a anunțat retragerea Statelor Unite din tratatul de dezarmare nucleară. ”Partenerii americani au declarat că au suspendat participarea la acord, o suspendăm și noi”, îl citează Reuters pe președintele Rusiei Vladimir Putin.

Agenția de știri amintește că Rusia a instalat sisteme de rachete nucleare pe litoralul Mării Negre, în apropierea frontierei cu Ucraina, conform unor imagini prin satelit. Acestea surprind sisteme de rachete Iskander instalate într-o bază din Krasnodar, oraş rus situat pe litoralul nordic al Mării Negre, în apropierea frontierei cu Ucraina. Rachetele Iskander au raze de acţiune de până la 500 de kilometri şi pot transporta atât ogive convenţionale, cât şi nucleare.

Revista presei internaționale din 8 februarie 2019
396