Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Inscripție antisemită la Paris – au fost ”Vestele Galbene”?

veste_galbene.jpg

Vestele galbene din nou în stradă, Paris, 9 februarie 2019
Image source: 
REUTERS/Gonzalo Fuentes

A fost și episodul XIII al Vestelor Galbene – unul marcat de violențe și de încercarea de a se lua cu asalt sediile camerelor parlamentare.

„Demisia, Macron“, „Vrem referendum pentru inițiativa cetățenilor”, ”Opriți violența!”, ”Taxe mai mici” -  lozincile «vestelor galbene» au fost disparate, după un act XII axat pe denunțarea violenței poliției și un tribut adus răniților din noiembrie, observă Le Monde.

Protestarii au urinat pe porțile Adunării Naționale și au încercat să escaladeze gardul care protejează intrarea în Adunare.

În orice caz, chestiunea interzicerii armelor neletale  a fost relansată după ce un protestatar și-a pierdut un braț, sâmbătă, în a treisprezecea zi de mobilizare a "vestelor galbene", scrie La Croix.

Spre deosebire de armele de război, lansatoarele de grenade numite și arme intermediare nu sunt menite să ucidă. Însă utilizarea gazului lacriomogen "prezintă riscuri pentru sănătate" și "nu face distincția între protestatari și atacatori”, notează ziarul catolic francez.

Libération a văzut ”un act XIII confuz și tensionat”, cu protestatarii escaladând porțile Adunării Naționale și aruncând cu pietre. Poliția  a replicat cu grenade lacrimogene.

Iar le Nouvel Observateur simte aici un miros neplăcut de antiparlamentarism:

Protestatarii au vizat în această sâmbătă Adunarea Națională și Senatul. O alegere care încalcă o tradiție republicană și nu poate decât să încânte extrema dreaptă.

Hrănit de dreapta contrarevoluționară, antiparlamentarismul este o boală moștenită din a treia Republică. Se credea că am scăpat de ea, dar, evident, boala a rămas latentă, așteptând să-și facă din nou apariția – azi, într-o formă care nu este deloc  liniștitoare. Alegerea de a demonstra în fața Palatului Bourbon, sediul Adunării Naționale, apoi încercarea de a continua la Palatul Luxemburg (sediul Senatului) nu este nevinovată. Aceasta înseamnă o sfidare frontală la adresa instituțiilor democrației reprezentative”.

Și tot la Paris, apariția unei inscripții antisemite pe vitrina unui restaurant a generat numeroase comentarii.

Internauții acuză "vestele galbene" că ar fi în spatele inscripției "Juden" , trasată cu vopsea galbenă,  pe vitrina unui restaurant aparținând rețelei Bagelstein. A  fost deschisă o investigație pentru "incitarea la ură rasială", scrie Le Figaro.

Așa cum au subliniat mulți utilizatori de Internet, imaginea este o trimitere clară la Germania anilor 1930, unde naziștii au lansat un boicot care viza profesiile liberale și întreprinderile evreiești. Steaua lui David și sloganurile antisemite erau pictate pe fațadele magazinelor îndemnând : "Nu cumpărați de la evrei" sau "evreii ne distrug".

Mulți utilizatori au făcut referire la Kristallnacht, noaptea din 9-10 noiembrie 1938, în cursul căreia au fost distruse sinagogi și jefuite magazine.

Ca răspuns, alți utilizatori  au vorbit despre ”fake news”, spunând că  marșul „vestelor galbene“ nu a  trecut pe strada unde se găsea magazinul în cauză, și că gestul s-a petrecut în noaptea de vineri spre sâmbătă. "Legătura cu vestele galbene nu este dovedită ",a reacționat și primăria din Paris.

L'Express vorbește la rândul său despre ”O inscripție care amintește de o perioadă întunecată a istoriei”. Site-ul revistei franceze îl citează pe purtătorul de cuvânt al guvernului, Benjamin Griveaux, care și-a manifestat indignarea pe Twitter în cursul zilei de duminică:

Cuvântul«Juden»scris pe fereastra unui restaurant Bagelstein Cel mai cras anti-Semitism pe străzile orașului de lumină . Încercarea de incendiere a casei lui Richard Ferrand (președintele Adunării Naționale),  atac împotriva Adunării Naționale și acum, acte antisemite. Nu vom da înapoi niciodată, niciodată", a spus oficialul pe Twitter.
 

De ce atâta ură între Paris și Roma? Ziarul britanic The Times vine cu câteva explicații, după ce Franța și-a rechemat săptămâna trecută ambasadorul acreditat în Italia.

Rădăcinile acestei relații de  "dragoste-ură" sunt vechi de secole, explică ziarul britanic The Times, preluat de Courrier International:

Văzută dinspre Italia, Franța, apare mai bine organizată și mai puternică și s-a comportat adesea arogant sau chiar ușor disprețuitor față de vecinul său din sud.

Chiar anii de glorie ai Romei antice sunt batjocoriți de francezi în seria aventurilor lui Asterix. Parisul nu a ezitat, de asemenea, să se amestece în treburile marilor orașe italiene, înainte de unificarea Italiei în 1871, inclusiv prin aducerea papilor la Avignon. Apoi a fost Napoleon. Un nativ din Corsica, născut într-o familie nobilă cu origini toscane, a devastat Italia și și-a  însușit un număr mare de opere de artă, expuse, cu mandrie, la Paris .

Mai aproape de zilele noastre, Italia a experimentat dezastrul care a urmat fascismului și înfrângerii militare, în timp ce Franța era o putere militară și economică, spune The Times.

Cu umor, cotidianul britanic evocă, de asemenea, două episoade mai anecdotice, dar nu mai puțin semnificative în această relație. Faimosul cap a lui Zidane aplicat lui Materazzi în finala Cupei Mondiale de Fotbal din 2006. Dar și căsătoria lui Nicolas Sarkozy cu Carla Bruni, o "încercare a sa de a reconcilia cele două națiuni". Compatrioții săi au fost totuși "uimiți", notează The Times.

Mai grav, cele două țări s-au ciocnit adesea în Africa de Nord. Italienii dau vina pe Paris pentru campania militară unilaterală din Libia, în 2011, o țară considerată ca fiind apropiată a Romei.

Deocamdată europenii, în special în Germania, se țin departe de această ceartă, deși Italia nu este singura care pare a resimți un anumit dispreț în atitudinea lui Emmanuel Macron.

Chiar și aliata sa Angela Merkel nu pare să fi apreciat criticile  asupra proiectului conductei de gaz Nord Stream 2, dovadă că tânărul președinte francez „nu ia de sus“,doar pe vecinul său de la sud, conchide ziarul britanic.

Revista presei internaționale din 11 februarie 2019
322