Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cum ar putea arăta viitorul Parlament European?

alegeri_europene.jpg

Image source: 
Facebook / European Parliament

Iată o preocupare în presa internațională. Și totul vine de la un studiu al European Center for Foreign Relations. Ei bine, dacă, acum, aproximativ 23% dintre deputații europeni aparțin unui partid anti-UE, acest număr ar putea ajunge la cel puțin 33% după alegerile din mai, transmite POLITICO.

În ciuda unei diviziuni profunde din cadrul mișcării anti-europene, formațiunile antisistem ar putea inhiba capacitatea Europei de a lucra în dosare precum „politica externă, reforma din zona euro, sau libertatea de mișcare.“ În plus, aceste alianțe ar putea "limita capacitatea UE de a păstra valorile europene legate de libertatea de exprimare, de statul de drept și drepturile civile", mai scrie POLITICO.

Bloomberg notează în context că pentru pirma dată, extrema dreaptă și-ar putea permite - cel puțin teoretic - să perturbe activitatea legislativă a UE. Aceasta ar necesita însă aranjemante politice fundamentale, între guvernul italian anti-imigrație și lideri din Europa Centrală precum Jaroslaw Kaczynski în Polonia sau Viktor Orban, în Ungaria, ceea ce ar putea conduce la ceea ce extrema dreaptă numește o „nouă primăvară europeană. "

În cazul în care grupurile de extrema dreapta ar câștiga o treime din locurile parlamentare, atunci acestea ar putea să obstrucționeze majoritatea pro-europeană în dosare precum reforma zonei euro, statul de drept și migrația.

Steve Bannon, fost strateg politic oal Președintelui SUA, Donald Trump, a înființat o organizație cu sediul la Bruxelles cu scopul de a coagula eforturile liderilor populiști într-o alianță pentru Parlamentul European, mai scrie Bloomberg.

 

În ultimele zile, mai multe relatări despre hărțuirea cibernetică pe Twitter au făcut carieră în presa franceză. Despre ce este vorba?

După cum transmite ziarul belgian Le Soir, aceste mesaje au în comun așa-numita "Liga LOL", pe care victimele o acuză de hărțuite. Ziarul Libération a publicat recent un articol despre acest fenomen virtual care a cuprins jurnaliștii încă de la începutul fenomenului Twitter, adică anii 2000 -2010.

Vincent Glad, creatorul grupului Facebook "La Ligue du LOL", și-a cerut scuze duminică, 10 februarie, postând un mesaj lung pe rețelele sociale. Jurnalistul spune că scopul grupului a fost "doar să se distreze", dar recunoaște că "a fost nesănătos". "Astăzi, având în vedere mărturiile, pot să observ că sunt profund greșite", se spune în această mărturisire.

În context, Le Figaro explică faptul că Liga LOL este numele unui grup din Facebook deosebit de activ între anii 2009 și 2012 și în care au fost identificați treizeci de utilizatori populari ai Twitterului, inclusiv mai mulți jurnaliști din Paris, care purtau conversații private. Aceștia sunt acum acuzați de organizarea campaniilor de hărțuire, în special împotriva femeilor.

Le Nouvel Observateur notează că doi membri cheie ai Ligii LOL au fost suspendați de către conducerea ziarului Libération.

Această decizie a fost luată ca parte a unei investigații interne după o serie de mărturii ale femeilor agresate.

Pentru Le Point, nu e nimic de râs în acest cotext. Comunicatorii, graficienii și jurnaliștii, inclusiv de la Libération sunt acuzați de hărțuire cibernetică de către jurnaliști și membri a mișcărilor feministe.

Repercursiunile riscă să fie grele pentru membrii grupului în cauză. Victimele, dar și utilizatorii de internet, pretind demisia agresorilor, scrie revista franceză.

 

Și, în sfârșit, Rusia ia în calcul să se ”deconecteze” de la Internet în cadrul unei test al Apărării cibernetice.

Acest test, transmite BBC News, ar presupune ca informaţiile schimbate între cetăţenii ruşi şi organizaţiile ruse să rămână în interiorul ţării în loc să fie direcţionate în afară. Un proiect de lege în acest sens a fost depus anul trecut în Parlament. Testul urmează să aibă loc până la 1 aprilie, însă data exactă nu a fost stabilită.

Acest proiect de lege - Programul naţional al economiei digitale - le cere furnizorilor ruşi de acces la Internet (ISP) să se asigure că pot opera în eventualitatea în care puteri străine acţionează cu scopul de a izola Rusia online.

Testul ar urma, de asemenea, să demonstreze că furnizorii de acces la Internet pot să direcţioneze date către puncte de direcţionare a traficului controlate de Guvern. Acestea ar urma să filtreze traficul pentru ca date transmise între ruşi să ajungă la destinaţie, iar toate datele destinate unor computere din afara ţării să fie suprimate.

În fine, Guvernul vrea ca tot traficul intern să treacă prin aceste puncte de direcţionare a traficului.

Uneori, unele ţări se deconectează în mod accidental, scrie BBC. Mauritania a rămas offline timp de două zile, în 2018, după tăierea unui cablu de fibră optică submarin care asigura alimentarea cu Internet, aparent de către un trauler.

Revista presei internaționale din 12 februarie 2019