Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Demontarea unui ”fake news”: lista țărilor unde nu există ”bancă centrală Rotschild”

liberation.jpg

Image source: 
liberation.fr

Potrivit ziarului francez Libération, este vorba despre un material video, tradus în mai multe limbi, care circulă de aproape zece zile pe rețelele de socializare – o așa-numită listă a celor nouă țări în care nu ar activa o "bancă centrală Rothschild".

Materialul apare și pe pagina Facebook a Vestelor Galbene, totalizând peste 70.000 de like-uri. Un blazon, considerat a fi al familiei Rothschild apare lângă lista a nouă țări: „Rusia, China, Islanda, Cuba, Siria, Iran, Venezuela, Coreea de Nord, Ungaria.“

Iar materialul se încheie cu întrebarea: "Nu este amuzant să vrei mereu să faci război în aceste țări?"

Dar ce este, de fapt o bancă centrală? – întreabă Libération. În primul rând, termenul nu prea are sens în această poveste. O bancă centrală este o instituție publică . Ea asigură stabilitatea prețurilor și controlează moneda lichidă aflată în circulație într-o economie națională (sau internațională în cazul BCE). Ei bine, băncile Rothschild sunt bănci comerciale, prin urmare termenul "banca centrală Rothschild" nu este fondat.

Dar, mai presus de toate, lista țărilor în care banca nu ar fi instalată este perfect greșită . Există, în realitate, două grupuri principale Rothschild specializate în sectorul bancar: Rothschild & Co, având sediul la Paris și Grupul Edmond de Rothschild, cu sediul la Geneva. După verificarea site-urilor ambelor grupuri și confirmarea serviciilor de comunicare, Rothschild & Co are 64 de birouri în 44 de țări. Grupul Edmond de Rothschild este prezent în 14 țări.

În ambele cazuri, suntem departe de "toate țările, cu excepția a nouă", așa cum sugerează materialul video. În plus, mesajul conține o eroare faptică: grupul Rothschild & Co este prezent în Rusia (Moscova) și în China (Beijing, Shanghai și pe teritoriul Hong Kong).

Dar de ce sunt menționate anume aceste țări? Ele nu au fost alese la întâmplare. Mai mult, lista se tot schimbă. În versiuni anterioare ale clipului, era redusă la șapte sau opt țări. În acel moment, în loc de China, Rusia, Ungaria sau Venezuela, găseam Irak, Sudan sau Afganistan. În cea mai mare parte, aceste țări sunt sau au fost în centrul tensiunilor acute cu Occidentul și mai ales cu Statele Unite.

Putem presupune că Rusia și China sunt citate pentru că își afirmă statutul de puteri internaționale față de Europa și Statele Unite; Cuba și Venezuela se sprijină reciproc împotriva sancțiunilor economice stabilite de Statele Unite; Islanda pentru că i-a închis pe unii bancheri după criza din 2008; Ungaria, deoarece relațiile sale cu Uniunea Europeană și FMI sunt tensionate de mai mulți ani. În sfârșit, Statele Unite se află în fruntea coaliției internaționale care efectuează atacuri aeriene pe teritoriul sirian, începând din 2014, scrie Libération.

 

O indiscreție comisă de un oficial britanic cu importante misiuni în negocierea dosarului Brexit este intens dezbătută în presa britanică.

După cum notează Courrier International, totul a izbucnit începând de marți, în legătură cu Olly Robbins, un apropiat al premierei May.

A fost o situație jenantă. Negociator șef pentru guvernul Regatului Unit, apropiat de Theresa May, el s-a nimerit în același hotel de la Bruxelles cu un jurnalist al ITV. Și se găsea, evident, într-o stare de spirit cam vorbăreață. „Se afla la barul hotelului cu doi colegi și cameramanul meu când l-am auzit vorbind în mod clar despre Brexit, guvern și parlamentari“, povestește jurnalistul de la ITV Angus Walker.

„Potrivit lui Olly Robbins, în cele din urmă, membrii Camerei vor avea posibilitatea de a alege în ultimul moment între susținerea acordului negociat de Theresa May cu Bruxelles sau a extinde în mod semnificativ perioada discuțiilor cu Uniunea Europeană“ dincolo de data ieșire, stabilită pentru 29 martie.

Această afirmație nu putea trece neobservată, a spus reporterul. „Primul-ministru a declarat în repetate rânduri că vom părăsi UE la 29 martie și nici nu a vrut să discute o eventuală amânare a punerii în aplicare a Brexitului".

O altă remarcă „explozivă“ a oficialului britanic: așa-numitul back-stop, mecanismul care ar trebui să împiedice revenirea unei frontiere între Irlanda de Nord și Republica Irlanda, a fost inițial gândit ca o „punte“ spre viitoarea relație comercială între Regatul Unit și UE și nu doar ca o „plasă de siguranță“. „Acest lucru poate confirma temerile Brexiterilor duri, convinși încă de mult timp că scopul Theresei May și al lui Olly Robbins este de a menține țara într-o uniune vamală cu continentul“ , a mai spus jurnalistul de la ITV.

Dar jocul de poker cu termenele, practicat de Theresa May este iresponsabil, se plânge publicația germană Tagesschau:

"Acest joc deja slăbește economia țării sale. Nu prea mai este aici loc pentru jocuri de noroc și de ultimă instanță. Theresa May trebuie să traseze o linie în cadrul negocierilor și să pună Camera Comunelor față în față cu adevărul, în loc să-și repete în mod constant, promisiunile goale. Iar dacă ea nu vrea, atunci Parlamentul trebuie să o forțeze - înainte de a fi prea târziu", crede publicația germană.

În timp ce, în Marea Britanie, revista The Spectator îl sfătuiește pe președintele francez Emmanuel Macron că este în interesul său să adopte un ton mai conciliator față de Londra:

"În 2019, Franța se va confrunta cu pierderi de 3 miliarde euro din exporturi, în cazul unui Brexit dur, devenind astfel cea de-a treia țară cel mai grav afectată după Germania și Olanda, potrivit unui raport recent al asigurătorului de credit Euler Hermes. Cu încetinirea dramatică a economiei franceze, Macron ar putea alege să promoveze o cale mai conciliantă în cadrul negocierilor".

Revista presei internaționale din 14 februarie 2019