Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


De ce o invazie americană în Venezuela este puțin probabilă

venezuela.jpg

Juan Guaido, președinte ad-interim autoproclamat al Venezuelei, la sosirea la baza militară columbiană Catam, în apropiere de Bogota, primit de șeful diplomației columbiene, Carlos Holmes Trujillo, 24 februarie 2019.
Image source: 
Colombian Presidency/Handout via REUTERS

Sâmbătă, armata venezueleană, fidelă lui Nicolas Maduro a blocat ajutorul umanitar promis de Juan Guaidó. Liderul opoziției se va întâlni azi, în Columbia, cu aliații săi internaționali. 

Courrier International ne spune ce scriu mai multe publicații latino-americane și europene pe acest subiect.

"Maduro blochează ajutoarele", titrează ziarul peruan El Comercio.

"Avalanșa ajutorului umanitar" promisă de Juan Guaidó nu a avut loc, în cele din urmă. În ciuda anunțurilor președintelui interimar auto-proclamat, convoaiele de hrană s-au ciocnit cu forțele de poliție imediat ce au intrat pe teritoriul venezuelean.

El Pais transmite că "patru persoane au murit la granița cu Brazilia după ce grupurile apropiate de regimul chavist au deschis focul". Podul Simón Bolívar, care leagă Venezuela de Columbia, s-a transformat sâmbătă în "epicentrul haosului", scrie cotidianul spaniol.

"Alimentele și medicamentele arse la graniță", titrează și cotidianul argentinian Clarín.

La rândul său, Juan Guaidó se va întâlni luni în Bogota cu aliații săi din comunitatea internațională, pentru a găsi "calea de restaurare a democrației", informează cotidianul venezuelean El Nacional.

The Daily Telegraph relatează de pe partea columbiană a frontierei și transmite că "Nicolás Maduro a dezlănțuit un val de violență și era evident din start că drumurile urmau să fie blocate (...). Dar unde era  Juan Guaidó în timp ce susținătorii lui erau  împușcați?", se întreabă tot Daily Telegraph. „Echipa sa a promis mult, dar în cele din urmă totul s-a prăbușit. (...) A fost o zi deprimantă, care a expus mizeria de ambele părți. Juan Guaidó a arătat sâmbătă că el și echipa sa sunt încă departe de a fi pregătiți să îndeplinească o sarcină atât de importantă ca cea a conducerii unui stat - să nu mai vorbim de o țară atât de complicată precum Venezuela”.

Presiunea internaţională creşte asupra regimului lui Nicolas Maduro, Statele Unite anunţându-şi intenţia de a ”trece la fapte”, relatează AFP. Dar ar putea America să invadeze țara latino-americană? Puțin probabil, crede The Economist:

Pentru unii, îmbrățișarea viguroasă de către domnul Trump a cauzei democrației în Venezuela pare ciudată. În alte locuri, el a fost fericit să se îmbrățișeze cu dictatorii și să ignore erodarea drepturilor omului. Cu toate acestea, liderii latino-americani care s-au întâlnit cu președintele din 2017 spun că el a ridicat întotdeauna problema Venezuelei.

Oficialii administrației spun că Venezuela este diferită deoarece este "în emisfera noastră". Ea are un impact direct asupra Statelor Unite: emigrarea în masă și toleranța Venezuelei față de traficul de droguri și gherilele columbiene de pe teritoriul său destabilizează regiunea.

Dar domnului Trump nu-i plac războaiele în străinătate; amenințările sale sunt menite mai degrabă să-i convingă pe comandanții armatei din Caracas să schimbe barca. Dar nu există prea multe semne că va și ataca.

Și care ar putea fi, totuși, implicațiile unei intervenții militare?

Ideea unei victorii rapide ridică unele semne de întrebare. Unii amintesc de costul relativ scăzut al invaziei din Panama, în 1989. Dar acolo erau baze americane și țara nu avea o armată corespunzătoare. Venezuela este ceva foarte diferit.

Optimiștii sustin ca armata nu va lupta. Este coruptă, cu o comandă osificată, nu are experiență de luptă modernă, iar echipamentele sale sunt prost întreținute.

Dar unitățile militare au comisari politici, mulți dintre ei fiind cubanezi. Chiar dacă majoritatea avioanelor Sukhoi ale forțelor aeriene sunt prost întreținute, ar fi nevoie doar de unul pentru a bombarda, de exemplu, Bogotá, în cazul în care Columbia devine lansatorul unei intervenții militare.

Există multe arme în mâinile milițiilor pro-regim, iar Venezuela are o tradiție a războiului de gherilă.

O invazie americană ar fi deci foarte riscantă. Ar fi, de asemenea, contraproductivă, deoarece ar priva un nou guvern de legitimitate și ar reînvia antiimperialismul în America Latină, scrie The Economist

 

Cu trei luni înaintea alegerilor europene, lideri conservatori importanţi se distanțează tot mai clar de Viktor Orban, scrie presa germană.

După cum scrie Deutsche Welle, aceasta vine după ce șeful Fidesz l-a atacat pe preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Guvernul Ungariei a publicat un afiş electoral în care Juncker este arătat alături de miliardarul George Soros. Afișul sugerează că aceştia ar sprijini migraţia ilegală înspre Europa.

Şefa Uniunii Creştin-Democrate din Germania Annegret Kramp-Karrenbauer a declarat pentru "Der Spiegel" că acuzaţiile sunt de neînţeles şi fără fundament. ”Revine acum părţii ungare rolul de a dovedi că aparţine în continuare grupului popularilor europeni", a declarat preşedinta CDU.

Candidatul popularillor europeni la şefia Comisiei Europene, germanul Manfred Weber, a avertizat că Orban ar trebui să realizeze că se îndepărtează tot mai mult de grupul popularilor europeni.

Pentru mari părţi din discursul lui Orban despre starea naţiunii şi pentru recenta sa campanie anti-migraţie împotriva lui Juncker, ar exista în cadrul grupului popularilor europeni o "mare neînţelegere şi iritare", a declarat politicianul creştin-social german pentru "Süddeutsche Zeitung".

Până de curând, tocmai formaţiunea lui Weber, CSU avusese grijă să aibă relaţii bune cu Orban. Acum s-au făcut auzite în premieră critici , observă publicația germană.

Dar, precizează Deutsche Welle,excluderea Fidesz din grupul popularilor europeni nu a fost cerută nici de Kramp-Karrenbauer, nici de Weber.

Revista presei internaționale din 25 februarie 2019