Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Problema lui Kövesi a fost guvernul țării sale (Politico)

kovesi1.jpg

Image source: 
Facebook

Publicația europeană Politico observă că, spre deosebire de cei doi rivali ai ei pentru acest post, Kövesi s-a confruntat cu un tir din partea deputaților din țara sa de origine, în legătură cu trecutul său.

Controversa asupra lui Kövesi a ajutat candidatura francezului Bohnert.

"Problema pentru Kövesi a fost că guvernul țării sale a dus o campanie împotriva ei și nu a încercat să o susțină printre statele membre, ceea ce este vital la nivelul Consiliului", a spus pentru Politico un diplomat european.

Euractiv apreciază că tot zgomotul din spatele candidaturii lui Kövesi se explică prin rezistența opusă de guvernul român și deputații din coaliția de guvernământ, toți mobilizați împotriva candidaturii sale.

În calitate de șef al agenției anti-corupție din România, Kövesi a fost apreciată la Bruxelles și în capitalele UE, dar nu și în țara sa de origine, unde social-democrații  aflați la guvernare au îndepărtat-o din funcție, în iulie anul trecut.

Și EU Observer scrie că actualul guvern al României a făcut lobby împotriva lui Kövesi, după ce departamentul anti-corupție pe care l-a condus timp de cinci ani a ajutat la condamnarea politicienilor de rang înalt. De partea cealaltă,  susținătorii ei o văd pe Laura Codruta Kövesi drept o eroină care a luptat pentru combaterea corupției într-o țară puternic afectată de acest flagel.

Ziarul Belgian L'Echo transmite la rândul ei că simbolul anti-corupției din România se luptă pentru a conduce procuratura europeană. Și se întreabă dacă nu cumva guvernul acestei țări corupte va reuși să o oprească. România, care prezidează în prezent UE, își intensifică presiunea pentru a împiedica preluarea postului de către Laura Kövesi.

Site-ul televiziunii francofone belgiene RTBF spune la rândul său că ”Furia puterii de la București se explică prin misiunile viitorului procuror european. El sau ea va trebui să urmărească fraudele împotriva intereselor financiare ale UE și frauda în materie de TVA în 22 de țări ale UE (inclusiv România).

Iar una dintre principalele probleme o reprezintă o deturnare de 21 de milioane de euro din fondurile UE care îl implică și pe liderul Partidului Social Democrat la putere la București. Acesta a  fost deja condamnat de două ori pentru corupție de către Laura Codruța Kövesi”, mai scrie pagina televiziunii belgiene.

 

Marți, rețeaua de magazine cu profil sportiv Decathlon a anunțat comercializarea unui „hijab de alergare “ pentru practicantele musulmane. Oferta a fost retrasă după un torent de reacții indignate. Presa din afara Franței comentează situația.

"Încă o dată, alegerile vestimentare ale femeilor musulmane reprezintă o tragedie în Franța", transmite corespondentul de la Paris al Washington Post:

"La fel ca polemica legată de burkini, din vara lui 2016, hijab-ul a declanșat o dezbatere națională cu un gust amar".

Washington Post mai transmite că Franța, în mod oficial o societate seculară, interzice orice semne și simboluri religioase în viața publică - cu excepția, desigur, a luminițelor de Crăciun care decorează primăriile în timpul iernii. În mod similar, toate administrațiile rămân închise pentru fiecare sărbătoare catolică.

În Germania, Die Welt, preluat de Libération, insistă asupra aspectului juridic al purtării unui văl în Franța. Într-adevăr, vălul complet este interzis în Franța, dar obiectul care a stârnit controversa a fost un hijab, o eșarfă care acoperă părul și gâtul. Cotidianul a spus că acest hijab nu urma să acopere și fața.

Iar cotidianul spaniol El Pais amintește că: „În Franța, utilizarea hijabului sau a oricărui articol de îmbrăcăminte care acoperă corpul femeilor - musulmane, în special - este în continuare controversată, în numele unei concepții închise a  secularismului”.

 

Italia ia ostatică linia ferată de mare viteză Lyon-Torino, se afirmă în editorialul ziarului Le Monde. Despre ce este vorba?

Linia ar trebui să scurteze timpul de călătorie între cele două orașe la o oră și patruzeci și cinci de minute față de patru ore în prezent. Dar proiectul trebuie să parcurgă o adevărată cursă cu obstacole ce pare a fi nesfârșită.

Lansat în 1991, proiectul, care a făcut obiectul unui tratat franco-italian, a fost ratificat abia în ianuarie 2017. Acum a devenit o problemă politică între cei doi poli ai coaliției de guvernământ din Italia.

În timp ce Liga (extrema dreaptă) este favorabilă, Mișcarea 5 stele (antisistem) este visceral împotrivă... dar Roma ne asigură că își va onora angajamentele.

Mișcarea 5 Stele invocă un raport vitriolant al ministerului italian al transporturilor, făcut public la jumătatea lunii februarie. Documentul denunță printre altele o risipă uriașă și proiecții de trafic nerealiste.

Italia, care încă nu și-a recuperat PIB-ul de dinainte de criza din  2008, a intrat iarăși în recesiune în a doua jumătate a anului 2018, și nici 2019 nu arată mult mai bine.

Coaliția, care a trebuit deja să-și revizuiască în jos ambițiile  bugetare, pentru a-și îndeplini angajamentele europene, ar putea fi nevoită să renunțe din nou la unele părți din programul său, din cauza veniturilor publice insuficiente.

Și totuși, tocmai renunțarea la un proiect cum ar fi Lyon-Torino pare dificil de justificat, deoarece țara are nevoie urgentă de a-și revigora economia.

Și, pe langă oprirea proiectului, Italia ar trebui să dea înapoi fonduri europene deja plătite. Deoarece - și acest aspect pare să fi fost uitat la Roma -  Europa poate avea și virtuți.

Revista presei internaționale din 28 februarie 2019