Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Înfrângere diplomatică majoră pentru Donald Trump

trump_kim.jpg

Donald Trump și Kim Jong-un înainte de summitul de la Hanoi, 28 februarie 2019
Image source: 
Facebook / White House

Sfârșit prematur al summitului nuclear dintre Donald Trump și Kim Jong-un. Presa internațională vorbește despre un eșec al președintelui american.

A fost cea mai mare înfrângere pe care Trump a suferit-o de când se află la Casa Albă, crede Le Monde.

Pentru un președinte care nu încetează să se prezinte drept un campion al negocierilor, înfrângerea de la Hanoi este cu atât mai usturătoare cu cât vine după cea suferită în proiectul lui de “zid” la frontiera cu Mexicul.

Această serie de eșecuri dovedește că talentul pe care și-l revendică în afaceri imobiliare este de mică utilitate, după cum se vede, în afacerile de stat. Deja criticat de Congres, inclusiv de unii republicani, pentru gestionarea dosarului saudit și retragerea unilaterală din Siria, Donald Trump intră și mai mult în defensivă.

Timpul riscă să fie strâns pentru președintele Statelor Unite, care va fi treptat absorbit de campania pentru realegerea sa. Ea e de natură să alimenteze circumspecția lui Kim Jong-un. Acesta nu poate avea nici cea mai mică garanție că interlocutorul lui actual va fi tot în funcție în ianuarie 2021, peste mai puțin de doi ani. O incertitudine care n-ar trebui să fie în favoarea asumării unor riscuri diplomatice.

Le Figaro reamintește că majoritatea experților prezicea un acord minimal, pentru a menține o dinamică diplomatică de care să beneficieze cei doi lideri, uniți printr-o "relație specială", potrivit lui Trump. Joi, Trump a recunoscut în mod public neînțelegerile sale persistente privind denuclearizarea cu cel pe care îl descrisese drept un "prieten" cu câteva ore mai devreme.

Pentru The New York Time, sfârșitul prematur al negocierilor reprezintă un eșec major într-un moment politic dificil pentru dl. Trump, care s-a prezentat mereu drept un negociator dur, capabil să-și aducă adversarii la o înțelegere. Și care a făcut din Coreea de Nord principala miză diplomatică a președinției sale.

De aici înainte, riscurile sunt semnificative. Cel mai important este că Phenianul se poate întoarce la testarea armelor nucleare și a rachetelor balistice, iar aceasta ar însemna o escaladare uriașă a tensiunilor și preocupări reînnoite cu privire la riscul de război.

Din nefericire, Coreea de Nord este o țară de o asemenea importanță încât nu primește atenție decât atunci când se comportă provocator. Astfel că liderul ei a înțeles că cel mai bine pentru el este să lanseze rachete, să detoneze focoase sau să ridice instalații nucleare.

Trump a avut dreptate să acționeze, dar se pare că și-a jucat slab cărțile până la summit. În special, el a semnalat că dorea cu nerăbdare o înțelegere și că "succesul fantastic" era probabil. Toate acestea, probabil, l-au determinat pe Kim să ridice miza, în ideea că Trump ar accepta.

Dacă vorbim despre președinții normali, negocierile sunt în mare parte convenite dinainte, după ce diplomații au lucrat cu sârguință pentru a aranja lucrurile. Dar Trump nu a avut niciodată multă răbdare pentru acel proces mitic al diplomației, punându-și o încredere excesivă în relațiile personale.

Dar, de data aceasta, i-a fost fatal, notează NYT.

 

Creșterea tensiunii dintre cele două puteri nucleare India și Pakistan atrage atenția presei internaționale. Dar de ce s-a deteriorat situația? Comentatorii vorbesc despre interese electorale.

Die Welt remarcă faptul că în ultimele decenii a devenit o specialitate a Pakistanului de a-și extinde influența în țările vecine prin intermediul organizațiilor teroriste: în Afganistan, India și partea indiană din Kashmir. ... India, care după un atac terorist masiv de către un grup extremist pakistanez din Mumbai în 2008 a fost moderată în răspunsul său, a venit acum cu noi reguli și a dat un exemplu. Mesajul: atacurile grupurilor teroriste pakistaneze din India vor fi considerate acum atacuri ale Pakistanului și indienii au răspuns în consecință. Totuși, la fel de important de subliniat este faptul că Pakistanul a pus capăt politicii sale de a da mână liberă organizațiilor teroriste să destabilizeze țările vecine ".

La Vanguardia, pe de altă parte, consideră India drept responsabilă:

"Atacul indian vine în perioada premergătoare alegerilor generale din luna mai, în care guvernul lui Narendra Modi , până de curând considerat invincibil, a intrat sub presiune, deoarece Congresul Național Indian, partidul familiei Gandhi-Nehru, este revigorat sub conducerea lui Soniei Gandhi. Având în vedere amenințarea reală a unei înfrângeri electorale, folosirea problemei Kashmirului ar putea fi o tactică. Chiar cu riscul provocării unei băi de sânge . "

Democrația poate fi extrem de periculoasă, avertizează și Daily Telegraph:

"În ambele țări, presiunea populară acționează pentru a preveni un compromis între cei doi lideri - fiecare dintre ei se teme ca nu cumva să apară slab în ochii alegătorilor. În consecință, India și Pakistanul, puterile armate nucleare, alunecă mai aproape de un prag, dincolo de ceea ce, odată, Washingtonul și Moscova au evitat... În India, tensiunile sunt un cadou electoral pentru prim-ministrul populist, care deja bătea șaua naționalistă și juca o carte pe sentimentele anti-musulmane interne ".

Revista presei internaționale din 1 martie 2019