Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Estonia: liberalii revin la putere, extrema dreaptă crește spectaculos

kaja_kallas.jpg

Kaja Kallas, președinta Partidului Reformator, este favorită la ocuparea postului de prim ministru
Image source: 
Raigo PAJULA / AFP

Duminică au fost alegeri în Estonia. Liberalii pro-europeni revin la putere, înlocuind o coaliție de centru stânga. Dar avansul extremei drepte este remarcabil.

Radio Free Europe transmite că Partidul liberal al Reformei, până acum în opoziție, a obținut o victorie asupra partidului de centru stânga al premierului Juri Ratas, conform rezultatelor finale,  ale alegerilor din 3 martie. Se remarcă însă creșterea sprijinului pentru extrema dreaptă.

Comisia electorală a raportat luni că partidul Reformist, pro-occidental, a obținut 28,8% din voturi, câștigând 34 din cele 101 de locuri din Parlament. Partidul avea 30 de locuri în parlamentul precedent.
Partidul Popular Conservator Estonian, prescurtat EKRE, de extremă dreapta, a ieșit al treilea, cu 17,8% și 19 locuri, depășindu-și astfel de mai bine de două ori scorul, de 8,1 la sută, înregistrat alegerile anterioare.

The Telegraph remarcă performanța partidului extremist EKRE care și-a dublat sprijinul electoral, după ce în prealabil a militat pentru un referendum având ca temă „Est-xit“, oglindind astfel ascensiunea populismului de dreapta în Europa și SUA.

Un marș cu torțe prin capitala din Tallinn, organizat printre alții, de de EKRE, a semănat izbitor cu cel al susținătorilor lui Trump din Charlottesville în 2017. Se crede că aproximativ 10.000 de estonieni au participat.

Sentimentul naționalist din Estonia își are rădăcinile în expansionismul rusesc, iar printre promisiunile EKRE se numără închiderea școlilor de limbă rusă în care învață acum 20% dintre elevi.

 

Dar cum ar putea arăta noua formulă guvernamentală din această țară baltică? 

Bloomberg amintește că reformiștii se întorc la putere, ei având prima șansă de formare a coaliției.

Reformiștii au reușit astfel nu numai să răstoarne coaliția de centru stânga, dar și să evite provocarea din partea populiștilor care amenințau că vor schimba peisajul politic al unui alt stat membru al Uniunii Europene.

După avansul partidelor eurosceptice din Ungaria sau Italia ascensiunea lor ar fi creat noi îngrijorări în cel mai mare bloc comercial din lume. Totuși, alegătorii din această țară baltică au oferit partidelor mainstream o direcție clară pentru formarea unui guvern.

Un campion al taxelor scăzute și al austerității fiscale, Partidul Reformei s-a angajat să  elimine impozitul pe venit pentru persoanele cu venituri mici. El a promis, de asemenea, să accelereze eliminarea treptată a școlilor exclusiv de limbă rusă - o problemă dezbătută cu aprindere în fosta națiune sovietică, unde rusa este limba maternă a unui sfert din populație.

Și tot în Marea Britanie, The Guardian vorbește despre Kaja Kallas, favorită la preluarea funcției de prim ministru.

Ea este fiica fostului prim-ministru estonian, Siim Kallas, care a condus și Partidul Reformei, înainte de a fi membru al Comisiei Europene.

Dacă va putea forma o coaliție viabilă, Kallas va guverna împreună cu președintele, Kersti Kaljulaid, prima femeie șef de stat din Estonia, care a preluat mandatul în 2016. Kallas a promis că va asigura o guvernare de bun simț și că își va căuta aliați printre formațiunile mai mici, dintre care însă i-a exclus pe extremiștii de dreapta. 

O pană de curent petrecută recent la Berlin ridică întrebări legate de stabilitatea alimentării cu energie a țării. În prezent nu există un plan național cuprinzător pentru situații de urgență, constată presa germană.

După uriaşa pană de curent petrecută săptămâna trecută la Berlin, autoritățile germane sunt rugate să reexamineze robusteţea infrastructurii energetice a țării, scrie Deutsche Welle.

Întreruperea energiei electrice în cartierul Köpenick a fost nu doar neobișnuit de lungă, durând peste 30 de ore, ci şi foarte vastă, lăsând peste 30 000 de locuințe și 2 000 de birouri în întuneric.

Din cercetările efectuate până în prezent reiese că la originea acestui incident s-ar afla o firmă de construcţii elvețiană, care efectua lucrări la un pod rutier. Pentru că nu ar fi verificat anumite planuri ale fundamentelor, muncitorii au tăiat un cablu de 110 000 de volți.

Incidentul a determinat RBB, postul public local de radio din Berlin, să se întrebe ce s-ar întâmpla în cazul unei întreruperi a energiei electrice la nivel național.

Potrivit unei investigaţii de presă realizată de postul public de televiziune ARD, în Germania "nu există un plan de urgenţă, național şi curprinzător, gândit pentru astfel de evenimente".

Totuși, precizează Deutsche Welle, citând un expert în rețele electrice, probabilitatea unei întreruperi majore, precum cea din Berlin, este mică. Aceasta deoarece rețelele sunt configurate astfel încât, dacă o stație clachează, o alta ar trebui să intre automat în acțiune.

Pe de altă parte, probabilitatea unor întreruperi mai mici, de mai puțin de 3 minute, a crescut în ultimii ani. Acest lucru, crede expertul, este cauzat parțial de o creștere a dependenței Germaniei de energia regenerabilă. Și având în vedere că Germania se află în prezent în "tranziția energetică" spre energia regenerabilă, un astfel de plan de urgență este mult mai stringent.

Revista presei internaționale din 5 martie 2019