Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Este Uniunea Europeană o nouă URSS? (Deutsche Welle)

ue.jpg

Image source: 
pixabay.com

”Este Uniunea Europeană o nouă URSS? Afirmația este absurdă”, scrie Deutsche Welle

"În ultimii ani am făcut constatarea că abordarea Comisiei Europene seamănă cu aceea a unui Politbüro", afirma Laszlo Trocsanyi, ministrul Justiției din Ungaria și candidat pe lista Fidesz la alegerile europene din luna mai, într-un interviu acordat cotidianului Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Și în Germania, politicienii partidului eurosceptic Alternativa pentru Germania (AfD) utilizează adesea comparația între Uniunea Europeană și Uniunea Sovietică.

Stă comparația în picioare? UE este o comunitate de state suverane care s-au unit în mod voluntar. Nimeni nu obligă aceste state să rămână în UE, dimpotrivă, în fața casei europene așteaptă candidați entuziaști. Niciun stat din UE nu vrea cu adevărat să plece, în afară de Marea Britanie. Deși, potrivit sondajelor, populația s-ar fi răzgândit între timp.

Primele țări care au părăsit URSS după 1991 au plătit acest gest cu vărsări de sânge și tentative de lovituri de stat, ba chiar încă sunt înspăimântate că Rusia le-ar putea cuceri din nou.

Această diferență trebuie remarcată pentru că tocmai ea explică faptul că URSS a dus multe războaie deschise și secrete, s-a dedat la puciuri în multe țări străine, unde a instalat guverne marionetă, având mereu sub control sateliții săi din Europa de Est.

UE nu este responsabilă pentru niciun război sau încercare de lovitură de stat și nu are state-satelit a căror soartă s-o poată determina. UE nu are nici măcar o armată proprie.

UE este un spațiu al statului de drept și al ordinii. Uniunea Sovietică a fost un spațiu al nelegiuirii și arbitrariului. Au existat legi și în URSS, dar erau precum satele lui Potemkin. În spatele lor, totul a fost decis de Partidul Comunist și organele sale.

UE nu are servicii secrete. Cu toate acestea, în Uniunea Sovietică puterea nu a fost exercitată doar de partid, ci și de temutele servicii secrete. În UE nu există niciun partid care să dețină toată puterea. Și nu există nici servicii secrete ale UE.

Și libertatea? Totul este limpede. Libertatea de opinie, libertatea economică, libertatea de mișcare, libertatea de autodeterminare, libertatea religioasă, libertatea artelor, libertățile diferitelor minorități - toate aceste libertăți (și multe altele) nu au existat în URSS. În UE, ele au devenit atât de obișnuite încât nu le mai vedem.

Nu în ultimul rând este vorba despre economie! Cum se arată situația din punct de vedere al prosperității și posibilităților economice de care dispun oamenii?

Este adevărat că există și o similitudine între Uniunea Europeană și vechea Uniune Sovietică. UE și vechea URSS este / a fost o entitate multinațională.

În ambele comunități este dificilă găsirea unei "limbi comune" - atât la propriu, cât și la figurat. Tocmai din acest motiv, limba Bruxellesului este atât de plictisitoare și lipsită de vlagă, încât uneori poate fi comparată cu "limba moartă" a URSS.

Mai există o asemănare, poate cea mai importantă: astfel de construcții politice eterogene sunt greu de guvernat cu instrumentele democratice care s-au dezvoltat istoric în statele naționale.

În URSS, această problemă a fost "rezolvată" prin ignorarea democrației și guvernărea țării cu dictate și teroare. Utilizând "soft power", UE încearcă să stăpânească această provocare prin negocieri și căutarea de majorități și consens. Nu este ușor, iar lucrurile nu funcționează întotdeauna.

În fine, să punctăm și un paradox. Comparația UE = URSS este un argument favorit în războiul hibrid rusesc, îndeosebi pe rețelele sociale. Cu alte cuvinte, cei care glorifică și vor să restaureze URSS încearcă să denigreze Uniunea Europeană, asemănând-o cu Uniunea Sovietică...

 

Acordul pentru Brexit s-a blocat la chestiunea nord-irlandeză. Dar iată că tocmai acum revin amintirile dureroase...

Duminica sângeroasă din 1972 continuă să bântuie Regatul Unit, scrie Courrier International. Joi, autoritățile judiciare din Irlanda de Nord au anunțat începerea urmăririi penale pentru omor și tentativă de omor împotriva unuia dintre cei 17 soldați suspectați că au tras asupra mulțimii în Londonderry (sau Derry, în varianta irlandeză). Pentru alți 16, dovezile au fost considerate "insuficiente".

Toți au fost prezenți pe străzile din zona catolică a orașului la 30 ianuarie 1972, când mii de oameni protestau pașnic pentru drepturile lor civile în Irlanda de Nord dominată de protestanți.

Evenimentul a pus benzină pe focul confilctului din Irlanda de Nord dintre 1968 și 1998, reamintește The Guardian.

La rândul său, Irish Times spune că soldații suspectați că au tras apăruseră deja în fața unei comisii de anchetă, în 2002. Opt ani mai târziu, raportul final a concluzionat că „atacurile au fost nejustificate și că persoanele decedate nu prezentau nici un pericol“, mai spune Irish Times.

Cel inculpat a tras de treizeci de ori în timpul Duminicii Sângeroase. "Din momentul în care armele au tăcut, el a continuat să mintă", scrie la rândul lui The Spectator. După ce a negat inițial că ar fi tras vreun foc asupra unor oameni neînarmați, el a ajuns să-și schimbe versiunea și a admis că "un glonte care a lovit în spate una dintre victime a plecat din arma lui".

Și tot The Spectator transmite că sentimentele victimelor oscilează între dezamăgire și ușurare. "Nu am terminat, vom continua, astfel ca și ceilalți oficiali să fie deferiți justiției", a avertizat John Kelly, al cărui frate a fost ucis pe o baricadă de soldatul acuzat acum.

În orice caz, procesul i-a înfuriat mulți politicieni conservatori și foști membri ai armatei. Întrebat de Daily Telegraph, comandantul regimentului acuzat spune că soldatul este doar un "țap ispășitor".

Revista presei internaționale din 15 martie 2019
333