Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


”Următorul atac al lui Putin va fi în Europa”

putin.jpg

Image source: 
Sergei Chirkov/POOL via Reuters

Următorul atac al lui Vladimir Putin nu va fi într-un stat ex-sovietic. Va fi în Europa. Iată ce scrie în revista Foreign Policy fostul președinte al Georgiei, Mihail Saakașvili:

”Așa cum s-a aflat recent, noua politică a Kremlinului va cere tuturor navelor internaționale să-i de un previz de 45 de zile Rusiei înainte de a intra în Calea Nordului, care conectează oceanele Atlantic și Pacific, prin apele arctice situate la nord de Siberia.

Este aceeași tactică pe care Vladimir Putin a folosit-o pentru a-și justifica aventurismul militar din Georgia în 2008, din Ucraina în 2014 sau din Siria, în 2015.

De fiecare dată, Putin a aruncat vina pentru agresiunile Rusiei  în spatele Occidentului. Propaganda susținută de Kremlin amplifică acest mesaj, punându-l în legătură cu "împrejmuirea NATO" și considerând condamnările din partea Vestului ca dovezi ale "rusofobiei".

Dar în Crimeea, Ucraina de Est, Osetia de Sud sau oriunde altundeva, nu câștigul teritorial a reprezentat scopul. Adevăratul scop este de a strânge controlul asupra pârghiilor puterii în Rusia. Ori de câte ori popularitatea internă a lui Putin scade, el ori escaladează un conflict în curs, ori lansează o nouă ofensivă. Și, evident, funcționează.

Alegătorii ruși obișnuiți se pot lupta să supraviețuiască din pensii de 200 de dolari pe lună, dar în același timp pot fi mândri să trăiască într-o superputere.

Dacă am învățat ceva din ultimele două decenii, atunci trebuie să știm că o nouă criză se află la orizont. Potrivit unui sondaj din 7 martie al Centrului de Cercetare a Opiniei Publice din Rusia, încrederea alegătorilor ruși în Putin a scăzut la 32% - cel mai slab nivel din 2006.

Iar întrebarea nu este dacă el va ataca, întrebarea este unde.

Unii au în vedere Belarus, dar Putin ar câștiga prea puțin printr-un spectacol de forță într-o țară pe care majoritatea rușilor o consideră oricum parte integrantă a Rusiei. Alții prevăd țările baltice.

Dar poate că următoarea aventură a lui Putin va fi în Finlanda sau Suedia. Deși ambele sunt membre ale UE, ele nu sunt membre ale NATO.

Prin atacarea unei țări non-NATO, Putin nu riscă un răspuns proporțional în conformitate cu articolul 5. Dar, ținând seama de faptul că vorbim despre o țară europeană, se poate aștepta să obțină recompensele publice la el acasă.

Agresiunea rusească în teritoriile scandinave, pe care toată lumea din Vest le consideră o parte a Occidentului - ar putea părea o absurditate.

Cu toate acestea, anexarea Crimeei, pe care am prezis-o, sau invazia Rusiei asupra Georgiei, în legătură cu care am avertizat direct, au surprins lumea.

Poate suna șocant, dar Putin a șocat lumea de mai multe ori. Occidentul nu-și mai permite să se lase din nou prins pe picior greșit”, scrie fostul președinte georgian în Foreign Policy.

 

Presa franceză continuă să comenteze efectele și mai ales simbolistica violențelor de sâmbătă, din timpul protestului Vestelor Galbene.

Convergența atacatorilor și a vestelor galbene demonstrează caracterul "insurecțional" al unei mișcări care a aspirat încă de la începuturile sale să-l răstoarne pe Președintele Republicii, scrie într-un editorial din revista Le Nouvel Observateur:

Și așa cum Bastilia reprezenta arbitrariul regal și incorectitudinea  vechiului regim, tot așa, celebrul restaurant Le Fouquet a fost ridicat la rangul de simbol al unei elite înfloritoare pe spatele plebeilor”.

Pentru Le Monde violența nu este doar șocantă, dar și intolerabilă: ea susține, de fapt, un climat de insurecție care exclude, în principiu, orice soluție politică la criza socială care traversează țara. ”Este chiar negarea democrației. Dar, de asemenea, pune în evidență incapacitatea guvernului, în ciuda avertismentelor care nu au încetat în ultimele zile cu privire la voința „huliganilor“ de toate culorile de a se lupta și de a răsturna puterea printr-un ultimatum".

Le Figaro notează la rândul său că dincolo de simbolul Fouquet, dărâmat și incendiat, băncile și întreprinderile vandalizate arată că ura a trecut la un nou nivel. ”Deja la 1 mai, cei îmbrăcați în negru n-au ezitat să dea foc unui restaurant McDonald's de la gara Austerlitz din Paris, fără a ține cont de locuitorii de la etajele superioare. Sâmbătă, în orbirea lor nihilistă, acești bătăuși profesioniști au dat foc unei clădiri din care o mamă și copilul ei au fost salvați în mod miraculos”.

 

Încheiem cu câteva considerații privind atentatul din Noua Zelandă.

Ministerul de Interne de la Sofia nu are informații că autorul atentatului de la moscheea din Noua Zeelandă ar fi avut contacte cu cetățenii bulgari, a declarat ministrul de intern Mladen Marinov pentru Radioul național bulgar, preluat de Novinite.

Marinov a confirmat însă că  atacatorul a fost în Bulgaria în perioada 9-15 noiembrie.

Marinov vizitează SUA, unde are întâlniri cu conducerea FBI, serviciul secret și serviciile de securitate la frontieră.

În timpul vizitei sale în Statele Unite, Marinov va vizita, de asemenea, granița cu Mexicul. El a spus că obiectivul său este de a examina facilitățile de la frontiera sudică a SUA, în speranța de a contracara la rându-i "presiunea migraționistă" și în Bulgaria.

Și tot în legătură cu atentatul de la Chrischurch, ediția australiană a revistei The Conversation vorbește despre cele
patru lecții pe care trebuie să le învățăm după acest atentat.

Prima: cele mai multe victime ale terorii de pe glob sunt din rândurile musulmanilor.

O a doua lecție este că extremiștii au multe în comun. Și aceasta este partea întunecată a globalizării. Apoi, că așa-numitul internet întunecat este un teren propice de dezvoltare a urii.  Și în sfâtșit, Noua Zeelandă are o problemă reală cu extrema dreaptă.

Revista presei internaționale din 19 martie 2019