Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Karadzic și-a jucat ultimul poker. Și a pierdut

karadzic.jpg

Fostul lider al sârbilor bosniaci, Radovan Karadzic, la Tribunalul de la Haga, 20 martie 2019
Image source: 
Peter Dejong/Pool via REUTERS

Tribunalul Internațional pentru crime de război de la Haga l-a condamnat la închisoare pe viață pe fostul lider al sârbilor bosniaci, Radovan Karadzic. Prilej pentru presa internațională de a rememora atrocitățile din Balcanii începutului anilor 1990.

Le Monde reamintește că în plină revigorare a naționalismului în Balcani, Karadzic și-a înființat Partidul Democrat Sârb Bosniac (SDS) la începutul anilor 1990, care este încă una dintre principalele formațiuni ale acestei țări multicomunitare.

Planul său de a împărți Bosnia s-a accelerat atunci când sârbii bosniaci au boicotat referendumul de independență din martie 1992. După vot, forțele sârbo-bosniace și-au lansat operațiunile militare, declanșând și o campanie de purificare etnică.

Karadzic, ca președinte și fondator al Republicii sârbilor bosniaci, este acuzat că a orchestrat această campanie.

The Guardian relatează că organizațiile victimelor au salutat pronunțarea pedepsei. Murat Tahirovic, președintele Asociației Victimelor și Martorilor Genocidului, a declarat pentru rețeaua de televiziune bosniacă N1că ”Justiția totală nu este posibilă, dar verdictul poate aduce satisfacție”.

National Public Radio, rețeaua publică din Statele Unite, comentează la rândul său: Karadzic era un jucator înveterat care adora pokerul, iar în primele luni de razboi, reporterii l-au urmărit adesea prin cazinouri . Dar acum, la Haga, Karadzic a jucat mâna finală împotriva justiției internaționale. Și a pierdut.

 

FIDESZ, partidul premierului ungar Viktor Orban, a fost suspendat miercuri seara din PPE. Primele reacții au și apărut:

Financial Times transmite că răbdarea PPE cu premierul maghiar, care se consideră un apărător al "democrației creștine", s-a terminat după ce acesta și-a intensificat atacurile împotriva conservatorilor pro-europeni, în perioada premergătoare alegerilor europene din mai. Dl Orban și-a calificat criticii din cadrul PPE drept "idioți utili" care serveau interesele oponenților politici.

Politico remarcă faptul că decizia are loc cu doar două luni înainte de alegerile pentru Parlamentul European, în care PPE ar putea forma din nou cel mai mare grup din legislativul UE.

Pedeapsa ar fi putut fi și mai severă. Unele partide membre ale PPE au cerut ca Fidesz să fie de-a dreptul expulzat din alianță.

După întâlnire, deși a spus că a acceptat decizia, Orbán a pus la îndoială criticile asupra campaniei cu imagini ale lui Juncker și Soros.

"Nu am avut niciodată nicio campanie împotriva lui Juncker", a declarat Orban, stârnind râsul general, de la reporteri la oficiali. "Ceea ce am avut în Ungaria a fost o campanie de informare",a spus Orban.

Pentru Euronews, suspendarea pare o soluție bună pentru a menține ambele părți în cadrul PPE, dar nu se știe pentru cât timp.

Se pare că acest conflict intern va slăbi PPE și ar putea chiar duce la nașterea unei noi facțiuni în următorul Parlament European.

Dar, să fie vorba doar de postere?- întreabă BBC.

Dl. Orban și-a calificat criticii din PPE drept "idioți utili" - o expresie atribuită lui Lenin, care se referea la admiratorii occidentali ai comunismului.

Cu toate acestea, dl Orban pare să fi vrut să pună capăt conflictului săptămâna trecută, când Manfred Weber a vizitat Budapesta. Posterele ofensatoare aflate de-a lungul traseului domnului Weber au fost scoase și dl Orban a trimis scrisori de scuze celor 13 partide care au cerut ca să fie dat afară din PPE.

Dar formularea scuzelor nu a fost bine primită, în timp ce campania publicitară anti-UE era încă vizibilă pe site-urile de știri maghiare și după ce domnul Weber a plecat din Budapesta.

Dar dincolo de toate acestea, dl Orban a atacat consensul liberal care sprijină instituțiile UE. Iar Parlamentul European a lansat o procedură legală împotriva guvernului său, care ar putea duce la sancțiuni. Partenerii UE acuză Fidesz de subminarea democrației și a statului de drept, reamintește BBC.

 

Cu nouă zile înainte de a părăsi Uniunea Europeană, primul ministru Theresa May a trimis o scrisoare Bruxellesului, solicitând o prelungire a perioadei de negociere a Brexit până la 30 iunie. Dar europenii își pierd răbdarea.

Rămâne de văzut care va fi răspunsul Uniunii Europene, atrage atenția publicația britanică The Spectator. "Orice prelungire a articolului 50 din Tratatul de la Lisabona trebuie să fie luată în unanimitate. Aceasta a deschis calea speculațiilor despre un posibil veto. Dar acest lucru pare foarte puțin probabil. Întreaga strategie a UE se bazează pe evitarea oricărei răspunderi în caz de eșec al negocierilor. Prin urmare, un refuz ar fi contradictoriu. Mai ales că Uniunea Europeană este departe de a fi pregătită pentru un Brexit fără acord”.

Și, după cum relatează Deutsche Welle, în UE sporește nemulțumirea . "Incertitudinea este inacceptabilă", a declarat ministra franceză pentru afaceri europene Nathalie Loiseau, aflată la Bruxelles. Tot de acolo, a făcut un apel și secretarul de stat german pentru afaceri europene Michael Roth. "Dragi prieteni de la Londra, veniți vă rugăm cu o soluție. Timpul se scurge." Și președinția română a Consiliului European a cerut britanicilor să-și clarifice definitiv poziția, notează DW.

În orice caz, Brexit ar fi condus deja la plecarea a 7000 de locuri de muncă din Londra, titrează Le Figaro.

Un număr de 23 companii au anunțat transferul a aproximativ 1,000 miliarde de lire sterline, de la referendumul din 2016, față de 800 miliarde de lire sterline în ianuarie.

Dublin rămâne cea mai populară destinație pentru transferuri, cu 28 de companii care își exprimă intenția de a se stabili sau de a se consolida. Dar Frankfurt, Luxemburg și Paris vin și ele din urmă, cu un număr de relocări cuprins între 18 și 21.

Revista presei internaționale din 21 martie 2019