Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ce însemnă pentru Erdogan pierderea marilor orașe?

erdogan.jpg

Image source: 
rfi.fr

Presa internațională continuă să analizeze situația creată după alegerile din Turcia. Iată ce scrie revista americană The New Yorker.

În cele cincizeci de zile care au precedat alegerile, Erdoğan a participat la 100 de mitinguri în cincizeci și nouă de orașe și a adoptat o retorică din ce în ce mai naționalistă.

El a invocat o conspirație împotriva Turciei, confruntată cu amenințări existențiale de către dușmani ei străini.

După masacrul din Christchurch, Noua Zeelandă, din 15 martie, el a lansat un avertisment creștinilor care ar vrea să recupereze Istanbulul.

Aproape de sfârșitul campaniei, Erdoğan părea din ce în ce mai disperat. Cu cinci zile înainte dealegeri, el s-a angajat să transforme Sfânta Sophia într-o moschee, o mișcare radicală, care i-a surprins chiar și pe suporterii săi.

Pe timpul campaniei, a repetat adesea mantra "Cine câștigă Istanbulul câștigă Turcia".

Potrivit unui expert în problema turcă, citat de The New Yorker, pierderea celui mai mare oraș al țării reprezintă o lovitură puternică. "Istanbulul este locul în care a început cariera politică a lui Erdoğan și, din punct de vedere politic, acest oraș a făcut din el o adevărată stea rock", a spus expertul.

Înfrîngerea la Istanbul are consecințe financiare și pentru partidul de guvernământ al lui Erdoğan. În ultimii ani, orașul a servit ca o sursă majoră pentru AKP, generând rente substanțiale de pe urma construcțiilor, renovărilor și altor mari proiecte urbane.

Acum, aceasta înseamnă o sursă importantă de venituri de partea opoziției. Mai mult, rezultatele au sporit speranțele alegătorilor seculari, care l-au tot văzut pe Erdoğan câștigând alegeri după alegeri în ultimii 16 ani.

Cu toate acestea, partidul lui Erdoğan începe deja să lupte împotriva rezultatului. Marți, a contestat în mod oficial rezultatele de la Istanbul și Ankara, reclamând nereguli. Apoi, mulți se tem de tulburări în timpul transferului puterii  și de faptul că Erdoğan va încerca să submineze administrația locală.

 

Algeria: Bouteflika pleacă, criza rămâne

Presa mondială nu vede în plecarea lui Abdelaziz Bouteflika sfârșitul crizei care afectează Algeria. Cetățenii cer o schimbare radicală a sistemului și nu doar demisia liderului, scrie Courrier International, care citează mai multe publicații internaționale.

Astfel, după cum rezumă Washington Post, "Anunțul era așteptat, dar chiar și așa, reprezintă o schimbare uluitoare".

”Acum, fostul președinte se înclină în fața presiunii populare, punând capăt brusc a două decenii de putere”, spune The Guardian.

Bloomberg relatează că Europa urmărește îndeaproape situația, ”având în vedere că Algeria este unul dintre principalii săi furnizori de energie, o țară care a fost un paravan împotriva mișcării islamiste și a imigrației ilegale. Astfel, problemele din Algeria ar putea avea consecințe mult dincolo de granițele sale".

Washington Post afirmă că, ”în timp ce strada a jucat rolul ei, decizia lui Bouteflika urmează și presiunii exercitate de șeful Statului Major al Armatei, care a dat o declarație extrem de directă"

„Armata ia măsuri,“ notează și Frankfurter Allgemeine Zeitung, menționând, de asemenea, că ”antreprenorii și oligarhii, până acum aproape de Said Bouteflika, fratele influent al președintelui, s-au distanțat și ei de regim”.

"Șase săptămâni de demonstrații pașnice au fost suficiente pentru a-l face să renunțe”, spune El País. Ziarul spaniol constată, totuși, că mișcarea, fără lideri adevărați, a început să dea semne de diviziune: „Deși unii lideri ai societății civile se tem de militari și consideră că este vorba doar despre lupte între clanuri rivale, străine intereselor populației, alții salută inițiativa. "

"Algerienii obțin o nouă victorie", a tansmis și ziarul belgian Le Soir. Iar faptul că armata a jucat un rol predominant nu ar trebui să surprindă, deoarece a ocupat un loc central în exercitarea puterii încă de la independența câștigată  în 1962. Algerienii știu că lupta pentru emancipare este doar începutul ... ei vor să-și cucerească libertatea și să instaureze o democrație. În cele din urmă! ", consideră ziarul belgian, care avertizează:

”Cele doar câteva luni până la alegeri constituie un răgaz prea scurt pentru a da naștere instituțiilor democratice pe cenușa unei cleptocrații", conchide Le Soir.

Abdelaziz Bouteflika este al cincilea lider arab răsturnat de către popor începând cu 2011, alăturându-se omologilor egipteni, tunisieni, libieni și yemeniți, a reamintește site-ul Vox.

 

Care este statul cu cea mai dură lege islamică?
 

Nu, nu este nici Arabia Saudită, nici Iranul ...

După cum titrează cotidianul catolic La Croix, este vorba despre Sultanatul Brunei. Sultanul, Hassanal Bolkiah, de 72 de ani, a decis: homosexualitatea și adulterul vor fi de acum pedepsite cu moartea și hoților li se va tăia o mână sau amputa un picior.

Această țară mică, numărând 430 000 de locuitori, dintre care 75% musulmani,  bogată în hidrocarburi, situată pe insula Borneo, devine prima din Asia de Sud-Est care aplică legea islamică strictă Sharia .

Opriți barbaria în Brunei! Iată titlul unui articol de opinie din ziarul thailandez de limbă engleză Bangkok Post, care se declară  ofensat de tăcerea țărilor asiatice.

În timp ce lumea este revoltată, Asociația țărilor din Asia de Sud-Est, ASEAN a rămas ciudat de tăcută. Ce dezamăgire! Pentru moment, nici unul dintre ceilalți nouă membri ai ASEAN nu a emis vrun comentariu cu privire la această încălcare clară a drepturilor omului.

Revista presei internaționale din 4 aprilie 2019