Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Criza locuințelor în Germania: sunt exproprierile soluția?

berlin.jpg

Între 10 000 și 25 000 de persoane au protestat sâmbătă la Berlin împotriva ”nebuniei chiriilor”
Image source: 
REUTERS/Axel Schmidt

Zeci de mii de oameni au ieșit sâmbătă la proteste de stradă în Germania, pentru a protesta contra crizei locuințelor. Nu lipsesc propunerile pentru un vast program de exproprieri.

După cum notează Die Welt, în această tot mai acută problemă, a crizei de locuințe și a chiriilor nerușinate din marile orașe germane, președintele grupului parlamentar al Verzilor din Bundestagul german, Robert Habeck, a invocat varianta exproprierilor, împotriva speculatorilor de teren.

La miezul nopții, în capitala Germaniei, Berlin, a fost inițiat referendumul privitor la exproprierea marilor concerne imobiliare.

Unul dintre acestea este, de exemplu, Deutsche Wohnen, care posedă la Berlin 112.000 de locuințe. Inițiatorii cer ca exproprierile să se aplice investitorilor cu mai mult de 3.000 de locuințe, iar Berlinul să le cumpere, în mod forțat, notează publicația germană

Potrivit BBC, costurile locuințelor din capitala germană s-au dublat în ultimii 10 ani. Berlinul a introdus deja o interdicție proprietarilor de a-și mai închiria locuințele prin Airbnb, o mișcare populară printre rezidenți.

Irish Times scrie că, în criza locuințelor, Berlinul ar trebui să urmeze exemplul Vienei, oraș confruntat acum 100 de ani cu criza locuințelor.

Astăzi, în jur de două treimi din rezidenții vienezi locuiesc în apartamente proprietate publică, pe baza unei politici care leagă chiriile de venituri. Aceasta ferește orașul de extremele pieței imobiliare.

În Franța, Libération relatează că presiunea este în creștere de la an la an, în timp ce orașul rămâne sărac, iar rata șomajului este mult mai mare decât media națională - 7,8% față de media națională de 4,9%, conform datelor din martie .

În concluzie, Berlinul este "sărac, dar sexy", ca să folosim expresia fostului său primar Klaus Wowereit. În 2016, un studiu al Institutului de Cercetări Economice din Köln estima că, fără Paris, Franța ar fi cu 15% mai săracă. În timp ce Germania ar fi cu 0,2% mai bogată fără Berlin.

Sâmbătă, în Alexanderplatz, protestatarii au acuzat companiile imobiliare, dar și Airbnb și Google. În toamna anului trecut, locuitorii din Kreuzberg au reușit să împiedice punerea în aplicare a unui proiect „campus Google“ - un incubator de start-upuri în vecinătatea lor .

Dar, după cum conchide Süddeutsche Zeitung, Berlinul nu mai e sărac și sexy, ci ”slab și arogant”. 

 

 

Un bilanț al guvernării Netanyahu

Alegerile anticipate din Israel vor avea loc marți, iar jurnaliștii se întreabă care este bilanțul guvernării lui Benjamin Netanyahu.

Ziarul Haaretz face un bilanț al guvernului israelian care, revigorat de alegerea lui Donald Trump, a luat cele mai de dreapta măsuri din istoria statului evreu.

Ziarul reamintește de legea statului-națiune – o lege emblematică a guvernului Netanyahu dar, de asemenea, unul dintre eșecurile sale . Inițial, legea care descria Israelul ca stat național al poporului evreu, ar fi trebuit să subordoneze valorile democratice celor ale națiunii evreiești. Până la urmă, prevederea potrivit căreia judecătorii ar fi trebuit să țină seama de caracterul evreu al statului a fost retrasă și multe alte prevederi au fost schimbate pe parcurs.

A fost adoptată însă o altă lege controversată, care cere ONG-urilor să declare în mod public orice finanțare primită din străinătate - o modalitate de a slăbi mișcările de stânga.

Transferul Ambasadei SUA, în mai 2018, la Ierusalim este, desigur, cea mai mare victorie a lui Netanyahu. Puternic influențat de lobby-ul creștin evanghelic, Netanyahu a făcut din aceasta prioritatea Ministerului Afacerilor Externe.

Dar numai Guatemala a urmat exemplul Statelor Unite și și-a transferat ambasada. Paraguayul a refuzat, provocând tensiuni diplomatice cu Israelul. Netanyahu spera ca primul ministru australian, creștin-evanghelic, sa urmeze exemplul Washingtonului, dar Canberra nu a făcut în cele din urmă decât să recunoască Ierusalimul de Vest drept capitala Israelului. Alte țări, cum ar fi Brazilia, Filipine, România, Austria și Ungaria, au ezitat și nu au luat o decizie.

Între timp, Netanyahu a exploatat criza valorilor liberale din Europa. Extrema dreaptă, care a continuat să crească în Europa în ultimii ani, a beneficiat de sprijinul sistematic al primului ministru israelian. Cu toate că lideri ai partidelor europene de extremă dreapta au fost acuzați de antisemitism și revizionism. Cum ar fi cei din Polonia dar și președintele filipinez Rodrigo Duterte, premierul italian Matteo Salvini sau președintele brazilian Jair Bolsonaro.

În domenuul culturii, se manifestă un climat de frică și autocenzură. Artiștii și instituțiile culturale își pot permite tot mai puțin să prezinte opere provocatoare.

Ministerul Culturii a tăiat ajutorul public acordat mai multor instituții a căror activitate nu i-a plăcut și a încercat să adopte o lege privind loialitatea culturală care să îi permită să își atingă obiectivele.

Mulți evrei tineri văd acum Israelul ca pe o țară de extremă dreaptă, condusă de religioși ortodocși, aparținând unei alte ere. Următoarea provocare a guvernului va fi de a inversa această tendință, înainte de a fi prea târziu.

Creșterea relativ puternică a economiei în ultimii ani, șomajul scăzut și calmul relativ pe frontul de securitate au permis Ministerului Finanțelor să-i sprijine pe membrii mai vulnerabili ai societății.

Într-adevăr, au fost luate măsuri salutare, cum ar fi creșterea indemnizației pentru persoanele cu handicap, reducerea prețului transportului public, creșterea salariului minim, de la 1.230 la 1.400 USD pe lună sau scăderea TVA de la 18% la 17%. În același timp, guvernul s-a lovit de probleme mai delicate, cum ar fi creșterea vârstei de pensionare.

Revista presei internaționale din 8 aprilie 2019