Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Muncitorii ”uberizați”, noii proletari ai lumii de azi

livreurs.jpg

Curieri ai firmei Deliveroo recepționând comenzi, Saint-Ouen (Seine-Saint-Denis), Franța, iulie 2018
Image source: 
GERARD JULIEN / AFP via lemonde.fr

Ziarul Le Monde scrie că, în cea mai recentă carte a sa, Revoluția Servituții, apărută în 2018, profesorul de științe politice Karim Amellal denunță excesele economiei digitale și impactul acesteia asupra ocupării forței de muncă.

Autorul spune că acest fenomen, cunoscut sub numele de "uberizare", constă în conectarea, prin intermediul platformelor digitale, a clienților cu prestatorii de servicii: șoferi privați, furnizori de meniuri pe bicicletă, încărcători de scutere electrice, etc:

Această "economie de platformă " utilizează deseori lucrători care nu au asigurări de șomaj, nici concediu plătit, nici concediu medical, nici salariu minim, nici sindicat. Ei contribuie la pensii într-o cotă redusă  și nu au nici o garanție a locului de muncă.

Riscurile pe care le suportă acești lucrători "uberizați" sunt departe de a fi compensate prin remunerația lor, care rămâne scăzută.

Luați exemplul unui șofer Uber care lucrează patruzeci de ore pe săptămână. La încasări de 3.680 de euro pe lună, îi va reveni un salariu net de 560 de euro. Dacă va trece de șaizeci de ore, va câștiga 1320 de euro net pe lună - un salariu orar de 5,50 euro, sub rata  salariului minim de 7,72 euro pe oră.

Aceste platforme vorbesc despre „lumea de mâine“ și pretind că toți au de câștigat. Dar realitatea indică o regresie socială, o întoarcere la lumea de dinainte. Capitalismul tehnologic distruge toate câștigurile sociale obținute de la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Pentru unii, este însă mai bine să te ocupi de livrări pe bicicletă decât să fii șomer. Și mulți muncitori uberizați sunt de fapt mulțumiți cu soarta lor, cel puțin la început.

Ei sunt conștienți de dificultatea sarcinilor lor, dar lucrează când doresc și nu au șefi ... "Liber" este cuvântul invocat aproape de fiecare dată. Problema este: cu ce preț?

Un impact este creșterea inegalității. Studiile arată că piața forței de muncă este polarizată în ambele direcții: pe de o parte, muncitori slab calificați și slab plătiți, adesea din cartierele defavorizate. Pe de altă parte, lucrătorii cu înaltă calificare, care ocupă locuri de muncă "adevărate", protejați și bine plătiți.

În cele din urmă, trebuie să începem să le reglementăm. Recent, mai multe decizii judecătorești au avut succes în ceea ce privește persoanele care desfășoară activități independente. Aceste decizii au buscuat modelul lor de afaceri, bazat pe cel mai mic cost posibil al forței de muncă pentru a spori valoarea companiei. Asta nu înseamnă sfârșitul uberizării, dar cel puțin platformele trebuie să se adapteze”, scrie Le Monde.

 

Turcia: Erdogan presează pentru noi alegeri

Presa internațională nu uită de Turcia, unde nici acum nu au fost comunicate rezultatele finale ale alegerilor din cel mai mare oraș al țării, Istanbul.

Avem, în orice caz, un oraș și doi primari, după cum observă Jerusalem Post. Iar posibilitatea ca rezultatul de duminica trecută să fie inversat a devenit una foarte mare.

După cum observă Bloomberg, presiunile lui Erdogan pentru renumărarea voturilor din Istanbul alimentează preocupările legate de democrația din Turcia.

Decizia Biroului electoral, așteptată înainte de jumătatea lunii aprilie, va fi urmărită îndeaproape de actorii de pe piață, fiind văzută ca o măsură pentru sănătatea democrației și a mediului investițional în Turcia. O țară aflată în prima recesiune economică într-un deceniu”.

Potrivit Politico, opoziția conduce în prezent cu 14.000 de voturi. Referindu-se la o potențială reluare a votului, Erdoğan a spus că în S.U.A. se "repetă alegerile atunci când există o diferență  minimală, de 1 punct procentual".  În realitate, precizează Politico, nu există o astfel de regulă în S.U.A., doar marjele mici pot într-adevăr declanșa renumărări în unele state.

 

Brexit: singurul zeu este timpul

Și, evident, dificultățiule Brexitului îi preocupă pe comentatori. În orice caz, suntem într-o săptămână decisivă, ne spune Le Figaro.

Întâlniri cu Angela Merkel și Emmanuel Macron, marți. Consiliu European extraordinar de la Bruxelles, miercuri. Data așteptată pentru Brexit, vineri. Zilele următoare sunt cruciale pentru Theresa May, notează Le Figaro.

Premierul May a cerut în mod oficial o amânare a datei Brexit până la 30 iunie. Dar în acest weekend liderul britanic și-a reiterat dorința de a părăsi UE cât mai curând posibil, cu condiția ca un acord de retragere să fie ratificat de Parlamentul britanic. Pentru a ajunge la un astfel de acord, însă, ar fi nevoie de "compromisuri de ambele părți", atât  dinspre conservatori, cât și din partea Partidului Laburist, a avertizat ea.

The Guardian atrage atenția că opțiunile se îngustează. ”Extremiștii nu vor să fie deloc flexibili, iar cei din centru nu se pot pune de acord. Singurul zeu este timpul și ceasul se aude tot mai tare”.

Iar în Germania, Der Spiegel observă că în mijlocul haosului, Partidul Conservator este aproape de a face implozie:

Partidul Conservator era cândva văzut drept cea mai bună mașină politică din Europa. Dar Brexitul și Theresa May l-au transformat într-o epavă furioasă. Acum, partidul se confruntă cu perspectiva groaznică a alegerilor europene.

William Hague, lider al partidului, a avertizat că situația este mult mai rea acum, chiar și decât cea din urma acelei înfrângeri devastatoare în fața laburiștilor lui Tony Blair, în 1997.

Ironia este greu de ratat. Încă de la mandatul lui Margaret Thatcher, prim-miniștrii conservatori au încercat să atenueze vocile anti-UE ale partidului, preluând multe dintre solicitările lor.

Dar 30 de ani mai târziu, conservatorii sunt mai împărțiți decât oricând. Și Theresa May, n-a făcut decât să crească aceste diviziuni”.

Revista presei internaționale din 9 aprilie 2019