Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ce s-a întâmplat, totuși, cu Brexitul?

theresa.jpg

Președintele Comisiei Europene Jean Claude Junker și premierul britanic Theresa May la Bruxelles, 21 martie 2019
Image source: 
Aris Oikonomou / AFP via France24

La ce servește amânarea Brexitului pentru sfârșitul lunii octombrie? Opiniile comentatorilor sunt împărțite.

Mai bine așa, decât haosul unei despărțiri fără acord”, este concluzia ziarului britanic The Times.

"O ruptură serioasă poate lua ani întregi pentru a se repara. Nu există nicio garanție că extinderea termenului  va aduce o soluție la criza politică din Marea Britanie sau va conduce la un Brexit ordonat. Dar mizele sunt prea mari pentru a nu încerca", scrie The Times.

Mai multă nervozitate, însă, de partea tabloidelor pro-Brexit.

"Ce naiba s-a întâmplat cu Brexitul?"  întreabă Daily Mirror . ”Brexitul a fost amânat până de Halloween, într-o zi a umilinței. Vom pleca, oare, cu adevărat?” întreabă la rândul său tabloidul The Sun.

"Brexit înseamnă Brexit- așa a  repetat Theresa May , de atâtea și atâtea ori”, reamintește Libération. "Dar întrebați-vă acum dacă Marea Britanie va pleca vreodată. Premierul a obținut o nouă amânare din partea partenerilor săi , până la 31 octombrie. Data nu este un semn foarte bun ... ", conchide ziarul francez.

Pentru Politico, amânarea are un preț politic potențial abrupt: cu excepția cazului în care se va încheia, în cele din urmă,  o înțelegere rapidă, Marea Britanie trebuie să participe la alegerile pentru Parlamentul European de luna viitoare.

Aceasta pregătește scena pentru un vot dramatic pe 23 mai, care va servi ca un trăsnet electoral, date fiind emoțiile majore care au împărțit țara de la referendumul din iunie 2016.

Asta pune o mare presiune asupra Theresei May pentru a ajunge la un acord cu liderul Partidului Laburist din opoziție, Jeremy Corbyn. Dar Corbyn nu se mai confruntă cu amenințarea pe termen scurt de a fi învinuit pentru un eșec al acordului și poate fi înclinat să torpileze negocierile pentru a obține, în schimb, noi alegeri naționale”, crede Politico.

Pentru Deutsche Welle, singura soluție curată și fără toate absurditățile inerente ar fi fost retragerea cererii de părăsire a Uniunii de către Marea Britanie:

Țara ar fi avut apoi tot timpul din lume pentru a se lămuri ce dorește de fapt să facă și în ce fel. Inclusiv varianta negocierii unui nou tratat de Brexit cu UE. Dar acest pas ar fi provocat indignarea adepților radicali ai Brexit. Theresa May ar fi fost nevoită se demisioneze după revocarea articolului 50, lucru pe care ea oricum l-a propus, pentru a convinge Parlamentul să aprobe actualul acord de Brexit.

​​​​​​Rămâne deci nesiguranța pentru cetățeni și firme. Totul se clatină. Lucru deloc bun pentru deciziile de investiții. Până acum, celelalte 27 de state membre au fost unitare în privința Brexit. Dar această unitate începe să scârțâie. Franța s-a opus unei prelungiri lungi a termenului, în ciuda unei majorități covârșitoare în acest sens în rândul celorlalte țări membre. Franța ar fi dorit ca termenul-limită să fie 30 iunie, pentru a evita participarea Marii Britanii la alegerile europene. Lucru dorit de altfel și de Theresa May. Germania a optat pentru decembrie sau martie anul viitor, pentru a scoate odată subiectul Brexit de pe prima pagină a ziarelor.

​La final a rezultat un compromis tipic, greu de justificat dintr-o perspectivă neutră. S-au întâlnit cu toții la jumătatea drumului: sfârșitul lui octombrie”.

 

Clasa mijlocie pierde teren în țările bogate

Un raport OCDE scoate în evidență un fenomen alarmant: restrângerea clasei mijlocii din statele dezvoltate, în ultimimele decenii.

Revista franceză Le Point vorbește chiar despre ”modul în care clasele de mijloc au fost zdrobite timp de 30 de ani”. Iar aceasta se transformă într-un factor de instabilitate politică.

Clasa de mijloc, explică Le Point, este definită ca totalitatea oamenilor care câștigă de la 75% din venitul mediu dintr-o țară până la dublul venitului mediu. Iar acești oameni sunt din ce în ce mai mult sub presiune.

Între mijlocul anilor 1980 și mijlocul anilor 2010, numărul de gospodării aparținând claselor de mijloc s-a redus de la 64% la 61% din total. Numărul de gospodării bogate și sărace a crescut, în schimb, reflectând creșterea inegalității.

Franța, din acest punct de vedere, rămâne bine plasată. Clasele de mijloc reprezintă un grup social mai mare decât media OCDE, un semn că sistemul le protejează, probabil, ceva mai bine.

Presiunea asupra clasei de mijloc este în primul rând de ordin financiar: veniturile lor au crescut cu greu în ultimul deceniu. De peste treizeci de ani, venitul  celor din clasa medie a crescut de trei ori mai lent decât cel al celor 10% din clasele bogate. Iar fenomenul este deosebit de impresionant în Statele Unite.

Acum, venitul mediu al celor bogați este de patru ori mai mare decât al claselor mijlocii.  Acum 30 de ani, era de mai puțin de trei ori mai mare.

În același timp, costul vieții pentru cei din clasele de mijloc a crescut din cauza  măririi cheltuielilor legate de sănătate, locuințe și educația copiilor, spune OCDE.

Organizația solicită măsuri de impozitare progresivă a veniturilor. De asemenea, invită guvernele să mărească impozitele pe succesiune și pe bunurile imobiliare, să combată optimizarea fiscală dar și să aplice programe pentru construcția de locuințe noi și accesibile.

Revista presei internaționale din 12 aprilie 2019
164