Relicve importante de la Notre Dame au fost salvate

Primărița Parisului, Anne Hidalgo, a declarat, de asemenea, într-un tweet că "Tunica Sfântului Louis, Coroana de Spini și câteva alte lucrări importante" au fost salvate de la incendiu, potrivit CNN.

CNBC notează la rândul său că "Notre Dame" a fost salvată de la distrugerea totală",

Newsweek observă că rețeaua de televiziune Fox News a oprit imediat o controversată teorie a conspirației care sugera că incendiul se poate să fi fost pus în mod intenționat.

Gazda l-a mustrat imediat și sec pe Philippe Karsenty, un fost candidat politic de dreapta, care a vehiculat ideea că Notre Dame a fost amenințată de teroriști potențiali.

Gazda emisiunii a spus că teoriile conspirației sunt nefondate "contraproductive și aduc prejudicii societății".

The Guardian scrie că Notre Dame a fost un simbol al mândriei și destinului național francez. Notre Dame este locul unde  a avut loc încoronarea lui Napoleon Bonaparte, beatificarea Ioanei D'Arc și funeraliile lui Charles de Gaulle și François Mitterand. Catedrala a rămas sfidătoare în anii ocupației naziste.

Iar USA Today titrează că Donald Trump și-a atras critici după ce a sugerat că incendiul de la Notre Dame poate fi stins cu ajutorul unor avioane –cisternă.

Statele Unite și Israelul s-au angajat într-o escaladare periculoasă pentru a "rupe aripile Iranului" în țările arabe. Aceasta ar putea avea consecințe grave în regiune, atrage atenția Le Figaro.

Donald Trump consideră că realegerea premierului israelian Benyamin Netanyahu va consolida pacea în Orientul Mijlociu. Această declarație este văzută cu scepticism de majoritatea observatorilor, mai degrabă îngrijorați de ultimele mișcări ale celor doi lideri.

Statele Unite tocmai au recunoscut anexarea israeliană a Înălțimilor Golan din Siria, în timp ce Netanyahu nu mai ascunde intenția sa de a atașa Cisiordania ocupată sau măcar o parte a ei.

Și pentru a arunca în aer turbulențele, administrația americană tocmai i-a pus pe gardienii revoluției iraniene pe lista "organizațiilor teroriste străine". Iar amenințările pot fi multiple.

Irakul, de exemplu, poate deveni câmpul de luptă dintre iranieni și americani.

Statele Unite păstrează mai mult de 5.000 de soldați în Irak, în timp ce Teheranul are o influență importantă, care se extinde mult dincolo de miliția irakiană aflată în solda sa.

După anunțul lui Trump referitor la gardienii revoluției, conducătorii iranieni au jurat că "trupele americane nu vor mai cunoaște liniștea în Cornului Africii și în Levant". Însă Iranul este slăbit de sancțiunile economice.

Teheranul se poate baza însă pe o propunere depusă în parlamentul irakian la începutul acestui an, în care se solicită anularea "tuturor acordurilor militare" negociate între Bagdad și Washington.

Alți lideri militari, care au devenit între timp deputați, solicită adoptarea unei legi privind plecarea tuturor trupelor americane din țara lor. O cerere deosebit de delicată.

O altă întrebare este dacă Iranul va reînvia programul său nuclear.

Trecerea la index a gardienilor revoluției întărește ponderea celor din linia dură de la Teheran care pledează pentru o ieșire din acordul nuclear. Pe de altă parte, aceasta îl slăbește pe Hassan Rohani, ca și pe ministrul său de externe, Javad Zarif, care și-au propus să revigoreze economia și să reconecteze Iranul cu lumea.

Sub amenințare, Republica Islamică poate întoarce foaia. Sancțiunile îi sufocă economia .

Confruntat cu un președinte anti-iranian la Washington, Teheranul va fi tentat să aleagă un ultraconservator ca viitor președinte, pentru a se confrunta cum se cuvine cu "marele Satan".

O posibilă confruntare între americani și iranieni este probabil să se răspândească în Liban și Israel. Datorită conflictului sirian, în care Hezbollah a intervenit militar din 2013 pentru a-l salva pe Bashar al-Assad, miliția pro-iraniană și-a extins controlul strategic în regiune.

Astăzi, nici Israelul, nici Hezbollah nu sunt interesate de un conflict, în care doar ar pierde. Dar în apele Golfului Persic, nu poate fi exclus un incident între ambarcațiunile iraniene și navele americane. Ambii continuă să arate reținere - "iranienii sunt foarte profesioniști și americanii sunt foarte atenți". Teheranul nu dă semne de agresiune în apele Golfului. Întrebarea este: până când?