Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Marile donații pentru Notre Dame: sincere sau din interes?

notre_dame.jpg

Catedrala Notre Dame, după incendiul din 15 aprilie 2019
Image source: 
Sarah Elzas/RFI

Jurnaliștii remarcă apariția primelor controverse în legătură cu imensele donații pentru reconstrucția catedralei Notre Dame. Sunt acestea gesturi sincere?

Dupa cum relatează France 24, controversele sunt în creștere față de adevăratele motivații ale donatorilor, mai ales că ei ar putea beneficia de înlesniri fiscale în urma gesturilor lor.

Într-adevăr, într-o țară care a văzut 22 de săptămâni consecutive de proteste ale Vestelor Galbene, care, în parte, au reclamat inegalitatea  veniturilor, reacțiile de felul acesta sunt explicabile.

Pe postul BFMTV, Ingrid Levavasseur, una dintre figurile centrale ale mișcării Vestelor Galbene, a acuzat "inerția marilor corporații în fața mizeriei sociale, care în schimb și-au dovedit capacitatea de a mobiliza "sume nebunești" pentru Notre-Dame, într-o singură noapte .

Dar reproşurile formulate la adresa sponsorilor nu sunt justificate, crede Deutsche Welle.

Dacă în decurs de foarte puţin timp se donează sute de milioane de euro pentru a reface o construcţie distrusă, este îndreptăţită întrebarea: cum e posibil să se strângă atât de repede atâţia bani pentru nişte ziduri lipsite de viaţă când, în acelaşi timp, în Sudan oamenii mor de inaniţie?

O societate însă, indiferent cărui spaţiu cultural îi aparţine, are nevoie de simboluri, ca reper pentru propria istorie. Într-o lume marcată de nesiguranţă, aceste spaţii culturale sunt mai importante ca oricând.

Europa unită însemnă mai mult decât doar o monedă unică sau un spaţiu economic comun. Europa este un spaţiu cultural, iar Catedrala Notre-Dame reprezintă unul din simbolurile sale centrale. Este, de aceea, bine şi just ca persoanele foarte înstărite să-şi deschidă portofelele. Căci şi reconstrucţia catedralei va fi, în cele din urmă, un simbol - unul al speranţei.

Iar revista franceză Le Nouvel Observateur reia o întrebare aflată azi pe buzele multor brazilieni: de ce Muzeul Național din Rio nu este Notre Dame?

Față de donațiile de 800 de milioane pentru Notre-Dame de Paris, Muzeul Național din Rio de Janeiro este o rudă săracă, primind doar 250.000 de euro, la opt luni de la devastatorul incendiu.

Mulți brazilieni au făcut legătura între incendiul de la Notre Dame și cel care a șocat țara și comunitatea științifică în septembrie 2018. Însă Muzeul din Rio nu este atât de cunoscut pe plan mondial precum catedrala din Paris.

 

Mergem în Italia, unde, în fața crizei finantelor publice, Salvini și Di Maio , liderii coaliției de guvernare, par să se refugieze în negare.

Dupa cum scrie revista franceză Le Point, guvernul a dat asigurări că va găsi soluții de finanțare pentru a preveni măririle de taxe și a promis o creștere economică de 1,5% în 2019.

Dar, vai! Realitatea dură a cifrelor  contrazice promisiunile "boom-ului economic" al lui Luigi di Maio. Executivul a trebuit să ia act de faptul că creșterea va fi de cel mult 0,2% în 2019. Revizuirea cheltuielilor sau privatizările, invocate de Executiv, nu pot remedia situația.

Dar în lumea virtuală in care guvernul Ligii si al celor Cinci Stele pare să traiasca, nu este bine să se spuna niciun adevăr.

Cu patruzeci de zile inainte de europene, aceasta este o lovitura dura la adresa  guvernului populist, care s-a declarat unul al schimbarii, care s-a angajat să „ trimita saracia in istorie “ și sa aduca „taxe mai mici pentru italieni.“

Dar nu numai că Matteo Salvini a confirmat situatia, ci a și anuntat adoptarea unei cote de impozitare în două tranșe: 15% pentru venituri până la 50 000 euro și 20% peste. Din ce ​​resurse? "Le vom găsi, apoi le vom anunța", a spus Salvini.

 

Liderul turc Recep Tayip Erdogan și-a acceptat, în cele din urmă, înfrângerea în alegerile locale din Istanbul, cel mai mare oraș al țării. Orice altă variantă ar fi fost prea riscantă, cred comentatorii.

Dupa cum noteaza Voice of America, victoria opozitiei la Istanbul, capitala industrială, financiară și culturală a țării, este deja prezentată ca un semn al schimbării, dupa aproape două decenii de înfrângeri în fața AKP.

Orice reluare a votului de la Istanbul ar fi adus cu sine riscuri semnificative atât pentru AKP, cât și pentru Erdogan.

Cauzele  infrangerii - șomajul ridicat și inflația - rămân neschimbate. Observatorii subliniază, de asemenea, că alegătorii pedepsesc, de obicei, partidul considerat vinovat de reluarea alegerilor, mai ales dacă acestea sunt considerate drept nejustificate.

Există rapoarte neconfirmate potrivit cărora AKP a efectuat sondaje private în Istanbul, care indicau faptul că opozitia ar câștiga cu o marjă si mai mare, pe fondul revoltei.

Süddeutsche Zeitung crede la randul sau ca Erdogan risca nu numai o nouă înfrângere, ci și o victorie á la Pyrrhus. Și ar fi riscat de fapt sa piarda întreaga țară - care se află deja în recesiune si cu o rată a șomajului de aproape 15%.

Si, pentru Financial Times,  "o fortare a reluarii votului risca să intensifice tensiunile cu UE și SUA într-un moment în care legăturile sunt deja sub presiune.

De asemenea, s-ar fi agravat problemele profunde cu care se confruntă economia”.

318