Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Și totuși, unde s-au dus voturile ”vestelor galbene”?

veste_galbene.jpg

Sursa imaginii: 
REUTERS/Eric Gaillard

Presa franceză continuă să analizeze rezultatele alegerilor europene. Unde s-au dus voturile "vestelor galbene"?- se întreabă Le Nouvel Observateur:

”Spre marea surpriză a experților în științe politice, aceste voturi, pur și simplu s-au evaporat. S-au pierdut într-o gaură neagră.

Lista”vestelor galbene”, a primit doar o mână de voturi. Și restul? Unde pot fi găsite?

Contrar a ceea ce sperau cei din partidul Franța Nesupusă, indignarea din stradă nu a oferit nici un sprijin pentru această formațiune, principalul perdant al acestui eveniment european. Scorul de 6,5% este un eșec răsunător pentru Jean-Luc Mélenchon.

Dar, atunci, veți întreba, unde este votul "vestelor galbene"? La Marine Le Pen, desigur. Cu o abilitate remarcabilă, șefa Adunării Naționale, nu s-a aruncat în brațele celor care demonstrau săptămână de săptămână. A preferat să se țină la distanță, fără să-i enerveze dar și fără să-i lingușească, păstrându-și statutul de reprezentant al ordinii republicane.

A aplicat preceptul folosit în mod obișnuit în dragoste "Urmează-l, și el va fugi de tine. Îndepărtează-l și el te va urma!”.

Care ar fi totuși procentul voturilor galbene din zestrea Adunării Naționale? Două, trei, chiar patru procente? Este imposibil să știm cu exactitate, din moment de acești militanți și-au ascuns adevăratele intenții de vot.

O certitudine: nu-i găsim nici la repta, la Laurent Wauquiez și nici la stânga, la Jean-Luc Mélenchon.

Desigur, motivele înfrângerii electorale ale acestor doi lideri nu pot fi reduse la această întrebare, dar este sigur că postura lor de „amici“ ai insurgenței pur și simplu i-a speriat pe unii dintre susținătorii lor.

Republicanii și Franța nesupusă se visau, fiecare, o alternativă credibilă la duelul Macron-Le Pen, gândindu-se chiar la posibilitatea de a deveni partid de guvernământ. Această perspectivă se îndepărtează însă din ce în ce mai mult”.

 

Autoritățile de la Budapesta au suspendat joi pe o perioadă nedeterminată proiectul de înființare a unor instanțe administrative. Primele reacții în presa internatională au apărut deja.

După cum comentează Agenția Reuters, decizia a venit după ce oficialii europeni s-au declarat nemulțumiți de această idee, argumentând că încalcă principiul independenței justiției,

Autoritățile de la Budapesta, reamintește Reuters, au adoptat, la finalul anului trecut, o lege care prevede înființarea acestor instanțe speciale. Activitatea acestora urma să se desfășoare sub autoritatea ministrului Justiției, iar criticii acestei măsuri au susținut că acest lucru ar permite politicului să se amestece în justiție.

Deutsche Welle amintește la rândul său că planurile au fost criticate de Comisia de la Veneția.

În martie, Comisia a declarat că legile privind instanțele administrative nu respectau separarea și echilibrul puterilor.

Ungaria operase deja unele modificări în proiect, în lumina recomandărilor Comisiei, înainte de decizia anunțată joi.

Publicația online americană US News notează că Ungaria a anunțat, în mod neașteptat, suspendarea pe termen nedeterminat a noului sistem al instanțelor administrative. Astfel, Budapesta răspunde îngrijorărilor cu privire la independența judecătorească.

Într-un alt gest, care pare menit să-i apropie pe aliații săi europeni, Orban a exclus, pentru prima dată, asocierea cu grupul eurosceptic al vicepremierului italian Matteo Salvini după alegerile europene de duminică.

 

Parlamentul israelian a fost dizolvat și israelienii vor fi din nou chemați la urne. Presa internațională comentează consecințele eșecului lui Netanyahu de a forma un guvern.

Cu doar șapte săptămâni în urmă, domnul Netanyahu era foarte încrezător că va obține un al patrulea mandat consecutiv și al cincilea în general, scrie The New York Times.  

Dar, după săptămâni de negocieri, planurile sale au eșuat într-o luptă surdă de putere între cele două blocuri ale potențialei sale coaliții de dreapta - cea seculară ultranaționalistă și cea ultra-ortodoxă - care au refuzat să facă compromisuri cu privire la propunerea legislativă privind serviciul militar.

Revista americană Time observă că Israelul intră acum într-o nouă campanie electorală, care va dura cel puțin trei luni conform legii israeliene. Cu o mare parte a țării în vacanță, până la sfârșitul lunii august, a fost stabilită o dată orientativă a alegerilor, pentru 17 septembrie.

Campania pare să complice situația legală precară a lui Netanyahu. Procurorul general al Israelului a recomandat punerea sa sub acuzare penală în trei cazuri separate de corupție, în așteptarea unei audieri programate pentru luna octombrie.

Chiar dacă Netanyahu va câștiga alegerile, este puțin probabil că va fi capabil să formeze un guvern și să obțină sprijinul politic necesar pentru obținerea imunității, înainte de o preconizată prezentare a rechizitoriului

Incertitudinea politică ar putea, de asemenea, să afecteze eforturile pentru planul de pace din Orientul Mijlociu ale Casei Albe. SUA au programat o conferință luna viitoare în Bahrain pentru a dezvălui ceea ce spune că ar fi prima fază a planului său de pace, o inițiativă care vizează atragerea investițiilor în teritoriile palestiniene.

Și ziarul francez Le Figaro crede că dizolvarea parlamentului ar putea avea consecințe pentru anunțarea planului de pace al SUA pentru Orientul Mijlociu.

Casa Albă, care a amânat prezentarea în repetate rânduri,  intenționa să o facă în iunie, după formarea noului guvern israelian.

Potrivit sondajelor, noile alegeri ar trebui să dea rezultate echivalente celor din luna aprilie, câștigate la mică distanță de Likud, înainte de partidul albastru-alb al lui Benny Gantz. Și încă o dată, tot Benjamin Netanyahu ar fi în cea mai bună poziție să încerce să formeze un guvern.

 
Revista presei internaționale din 31 mai 2019