Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Întâlnirea dintre Patriarhul Daniel și Papa Francisc: ”călduță , dar nimic mai mult” (NYT)

papa_daniel.png

Image source: 
tvr.ro

Presa internațională a urmărit cu multă atenție vizita Papei Francisc în România, explicând semnificația gesturilor și cuvintelor Suveranului Pontif.

”Papa Francisc a încercat să panseze rănile deschise din relația cu Biserica Ortodoxă din România”, titrează The New York Times.

Papa Ioan Paul al II-lea a făcut istorie în România acum 20 de ani, devenind primul lider al Bisericii Romano-Catolice care a vizitat o națiune predominant ortodoxă de la schisma din 1054. El a fost salutat ca o personalitate de talie mondială, care a ajutat la căderea comunismului.

Cu toate acestea, oficialii ortodocși români i-au limitat atunci călătoria la orașul București, capitala țării, și l-au împiedicat să meargă în Transilvania, unde trăiesc cei mulți catolici din țară.

Acum, Papa Francisc s-a întors într-o țară mai vibrantă și mai deschisă către lume, primind permisiunea de a se deplasa spre nord-est, de București la Iași, la granița cu Republica Moldova și apoi spre nord-vest spre Blaj, în Transilvania.

În Franța, Le Figaro remarcă faptul că, în ciuda primirii călduțe din partea patriarhului României, Papa Francisc s-a prezentat ca un "cultivator al comuniunii".

El și-a făcut auzită dorința de a veni mai aproape de Biserica Ortodoxă, în beneficiul unității creștinilor. Și, de asemenea, la mai puțin de o săptămână după alegerile europene, el a lansat un mesaj politic către această țară care prezidează timp de șase luni Consiliul Uniunii Europene.

Dar "comuniunea" este poate o artă la fel de dificil de realizat și în politică, și în religie. Întâlnirea dintre Papa și Patriarhul Ortodox al României, Daniel, singurul dintre toți patriarhii ortodocși îmbrăcat în alb, a fost cordială, dar nimic mai mult.

Cei doi lideri religioși s-au rugat în cea mai mare biserică ortodoxă din lume, de 120 de metri înălțime. Dar a trebuit să se roage separat. Ortodoxia creștină consideră că Biserica Catolică nu este numai deviantă doctrinar, ci și nesigură. Și îi reproșează papei că susține foarte dinamica Biserică Greco-Catolică din România.

De asemenea, în cuvântul său, Patriarhul Daniel a explicat că, dacă ortodocșii "au acceptat propunerea părții catolice de a oferi Sfinției voastre posibilitatea de a recita pe Tatăl nostru în latină", ​​aceasta a fost ca recunoaștere a asistenței financiare acordate de Ioan Paul al II-lea pentru reînnoirea Bisericii Ortodoxe.

Dar după ce Papa a spus versiunea catolică, rugăciunea Tatăl Nostru a fost rostită în limba română, urmată de cântece ortodoxe. Nici o rugăciune comună între catolici și ortodocși, așa cum s-a întâmplat în Bulgaria, acum o lună, scrie Le Figaro.

 

Beatificarea celor pe șapte episcopi  greco-catolici a atras, de asemenea, atenția comentatorilor.

BBC relatează că Papa Francisc i-a beatificat pe cei șapte episcopi care au fost închiși și torturați în timpul regimului comunist din România.

La o ceremonie în orașul Blaj, din ultima zi a vizitei sale, pontiful a spus că acești oameni ”și-au dat viața pentru a se opune unui sistem ideologic illiberal".

Responsabilii comunisti i-au reținut pe episcopi în 1948 pentru trădare, după ce au refuzat să se convertească la creștinismul ortodox. Toți cei șapte au murit în închisoare și au fost îngropați în secret.

Istoricii cred că mii de români au fost executați de către autoritățile comuniste, și cu mult mai mulți întemnițați sau torturați pentru opoziția față de regim, reamintește BBC.

Europa Liberă titrează că Papa a lăudat multiculturalismul României în timpul Liturghiei transilvănene.

Papa Francisc a vizitat cel mai renumit altar catolic al României pentru a îndemna credincioșii români și etnici maghiari să lucreze împreună pentru viitorul lor.

Aproximativ 150.000 de oameni au înfruntat ploaia pentru a participa la mesa din 1 iunie de la Șumuleu Ciuc, unul dintre cele mai importante momente ale călătoriei de trei zile a pontifului în mijlocul acestei nașțiuni  predominant ortodoxă.

În predica sa, Francisc a apreciat societatea multiculturală și multilingvă a României și a îndemnat poporul său să lase deoparte diviziunile din trecut pentru a "călători împreună".

Papa a ținut slujba sa în italiană și aceasta a fost tradusă în limbile română și maghiară, reflectând faptul că limba maghiară este vorbită frecvent în această parte a României.
 

De asemenea, presa nu a trecut cu vederea un alt moment important al vizitei: întâlnirea papei cu membrii comunității rome.

Ziarul catholic francez La Croix transmite că, în întâlnirea de duminică, 2 iunie, cu comunitatea Romilor din Blaj, Papa Francisc a cerut iertare "în numele Bisericii" pentru "discriminarea, segregarea și maltratarea ", pe care romii le-au suferit, inclusiv din partea altor creștini.

Papa a afirmat că "indiferența este cea care hrănește  prejudecățile și face să apară resentimentele". El a atras atenția aspua "cuvintelor care rănesc", și a "atitudinilor care seamănă ură și crează distanțe ".

Biserica în care a avut loc întâlnirea a fost atât de mică încât suita Papei a rămas afară pentru a lăsa loc copiilor și familiilor, mai scrie La Croix.

Reuters reia una dintrea afirmațiile sfântului părinte, care a spus că a avut inima grea la întâlnirea cu rromii.

Cu o populație estimată de 10-12 milioane, dintre care aproximativ 6 milioane trăiesc în Uniunea Europeană, romii sunt cea mai mare minoritate etnică din Europa, iar grupurile pentru drepturile omului spun că membrii ei sunt adesea victime ale prejudecăților și excluderii sociale.

Reuters nu uită să amintească de faptul că liderul de extremă dreapta din italia, Matteo Salvini, s-a ciocnit adeseori cu papa în legătură cu problemele legate de migrație. Salvini a reacționat furios luna trecută, când Papa Francis a primit un grup de romi la Vatican.

Salvini și-a reiterat promisiunea sa de a închide toate taberele de romi din Italia, mai transmite Reuters.

Revista presei internaționale din 3 iunie 2019