Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Republica Moldova, țara crizelor politice repetate

dodon.jpg

Președintele suspendat al Republicii Moldova, Igor Dodon
Image source: 
Sputnik/Alexei Nikolsky/Kremlin via REUTERS via rfi.fr

Se întâmplă rar ca presa internațională să acorde spații largi Republicii Moldova. Și cu mult mai rar ne este dat să găsim atâtea comentarii despre situația politică de la Chișinău precum în aceste zile.

Euronews amintește că UE a încheiat un acord privind legături comerciale și politice mai strânse cu Moldova în 2014, dar a devenit din ce în ce mai critică față de rezultatele Chișinăului privind reformele.

Alegerile din februarie au generat un parlament fără majoritate și au fost urmate de luni de negocieri pentru formarea unei coaliții.

Sâmbătă, șeful adjunct al Partidului Democrat, Andrian Candu, a declarat pentru Reuters că Dodon, fostul șef al partidului socialist, s-a adresat democraților cu o ofertă de coaliție, în condițiile stabilite de Moscova.

Termenii înțelegerii ar fi inclus implementarea unui plan de lungă durată de transformare a Republicii Moldova într-un stat federal, acordând o recunoaștere specială regiunii separatiste din Transnistria, care dorește să se unească cu Rusia.

Oponenții planului spun că acesta ar oferi Transnistriei și, prin extensie, Rusiei, o influență decisivă în modul în care este condusă Moldova.

Igor Dodon a spus că, dimpotrivă, ideea federalizării Moldovei a venit de la Plahotniuc, care a oferit-o Moscovei în schimbul închiderii unor dosare penale rusești împotriva sa.

Le Monde scrie că mica țară, cu 3 milioane de oameni, prinsă între Ucraina și România, se străduiește să iasă din crize politice repetate și este în mod frecvent afectată de scandaluri politico-financiare. Cum a fost cel al dispariției din vistieriile a trei bănci, în 2016, a sumei de un miliard de dolari, reprezentând 15% din PIB-ul Republicii Moldova.

Potrivit The New York Times, criza amenință stabilitatea din fosta republică sovietică, una dintre cele mai sărace țări din Europa. Corupția și standardele de viață scăzute au împins mulți cetățeni să emigreze, în Rusia sau în alte țări europene.

BBC transmite la rândul său că în Republica Moldova, taberele politice rivale se luptă frecvent una cu cealaltă.
Prin urmare, țara - în care electoratul este împărțit între simpatizanții UE și ai Rusiei - a fost martora mai multor astfel de crize în ultimii ani.

De obicei se ajunge la orgaizarea de alegeri anticipate, dar rezultatele sunt adesea neconcludente.

 

Liderul maghiar Viktor Orban a decis să rămână în PPE. Un cadou otrăvit pentru gruparea de centru-dreapta, apreciază le Figaro.

Va pleca, nu va pleca? De câteva luni, prim-ministrul ungar, Viktor Orban, a ținut-o ba caldă, ba rece cu privire la intențiile sale față de PPE. Aceasta, după ce partidul său, Fidesz, a fost suspendat în martie, ca urmare a unei campanii vitriolante împotriva președintelui Comisiei, Jean-Claude Juncker.

„Întoarcerea copilului teribil“, încununat cu scorul său de 52,3% în ultimele alegeri - cel mai bun rezultat dintre partidele membre ale PPE - nu suscită însă cine știe ce entuziasm în rândul dreptei europene.

Primirea este chiar rece, acum, când încep negocieri decisive cu celelalte trei formațiuni majore ale Parlamentului European - S & D, Verzii și Alde.

PPE ar dori să construiască o coaliție care să permită alegerea lui Manfred Weber ca președinte al Comisiei. Iar primirea lui Victor Orban cu brațele deschise ar putea face o impresie proastă în rândul celorlalte partide.

Mai ales când vine vorba derspre  ecologiști, care sunt printre cele mai vigilenți cu privire la statul de drept și nici nu au vreo „oaie neagră“, în rândurile lor. Aceasta, spre deosebire de social-democrați, care au mult de furcă cu socialiștii români sau cu cei din ALDE, acolo unde se află cehul Andrej Babis.

Mai mult, Fidesz ar vrea președinția prestigiosului Comitet pentru Afaceri Externe – în consecință , confruntările dintre Fidesz și PPE nu s-au terminat.

Huawei se află în inima noii ordini mondiale – iată concluzia unei analize a revistei franceze Le Point.

După ce Vladimir Putin a anunțat o largă înțelegere cu compania chineză, unul câte unul, liderii lumii se poziționează și ei în legătură cu Huawei. Bine ați venit, așadar, în diplomația smartphone-ului.

După avertismentele  tot mai insistente ale lui Donald Trump, tot mai multe țări s-au văzut nevoite să se pronunțe. De exemplu, Noua Zeelandă, Japonia sau Australia au declarat în mod explicit că nu vor folosi furnizorul de echipament chinez. Aliat al Statelor Unite, Canada încă nu și-a făcut cunoscută decizia, la fel ca și Brazilia, în timp ce Malaezia a declarat că este pregătită să lucreze cu compania din Shenzhen.

M1, unul dintre principalii operatori din Singapore, va continua să lucreze cu Huawei. Cairo se va baza pe o rețea 5G Huawei pentru difuzarea Cupei Africii pe Națiuni, care va începe din 21 iunie.

În acest joc global, Europa nu vorbește cu o singură voce. KPN, unul dintre principalii operatori din Olanda, a declarat deja că nu va colabora cu producătorul de echipament chinez. Germania și Belgia au explicat că nu au nimic împotriva Huawei. Italia ar trebui să se alăture, în mod normal, opoziției față de chinezi. În timp ce Franța, rămâne ezitantă. Așadar, care e numărul de telefon al Europei? Gluma atribuită lui Henri Kissinger, nu a fost parcă niciodată atât de actuală.

În lumea viitorului, controlul unui sistem de operare a devenit o miză de suveranitate. Europa pare că nu a înțeles încă acest lucru. E adevărat, Vechiul Continent dezvoltă el însuși câteva inițiative strălucite, cum ar fi sistemele de operare franceze Clip OS sau even / e / foundation. Dar pașii sunt încă prea timizi, notează Le Point.

Revista presei internaționale din 11 iunie 2019