Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cernobîl 2: norul radioactiv din 2017 provenea din Rusia

radioactive.jpg

Image source: 
http://en.rfi.fr

Norul radioactiv detectat la sfârșitul anului 2017 în Europa provine din complexul nuclear rus Mayak – este concluzia oamenilor de știință, reluată de presa internațională.

Iată sfârșitul unui mister care a durat un an și jumătate, notează revista franceză L'Express.  ”Dacă Rusia era suspectată încă de la bun început, originea exactă nu a putut fi determinată cu precizie. Dar un grup de cercetători aduce acum noi elemente. Această prezență de ruteniu-106 - un produs de fisiune din industria nucleară - a venit conform informațiilor de la instalația de reprocesare a combustibilului nuclear din Mayak, deja suspectată la acea vreme”, relatează L'Express.

Revista New Scientist scrie că oamenii de știință au monitorizat 1300 de măsurători de la sute de stații din toată Europa. Ei au descoperit că nivelurile de radiații din atmosferă erau între 30 până la 100 de ori mai mari decât cele măsurate după Fukushima.

Echipa a exclus România ca sursă a accidentului, în ciuda nivelului ridicat de radiații înregistrat atunci în țară. Fiecare stație din țară a detectat plumbul radioactiv simultan, ceea ce a indicat că sursa era suficient de departe astfel încât nivelul să crească pe toată întinderea României.

Combinând aceste descoperiri cu informații despre mișcările aerului și nivelurile de concentrare din datele de monitorizare, echipa a găsit dovezi clare că originea se afla în Uralii de Sud, locul unde se găsește instalația nucleară Mayak.

Washington Examiner remarcă faptul că Rusia continuă cu aversiunea sa față de responsabilitatea nucleară: ”Rușii au susținut că au colectat date care negau că sursa radiațiilor ar fi centrala Mayak. Nu-i acuzați pe oamenii de știință pentru asta . Probabil li s-a ordonat să nu găsească nicio dovadă. Astfel, se poate face o comparație între acest incident și episodul de la Cernobîl”.

 

Care va fi impactul Brexit-ului asupra economiei?

Comentatorii își pun din nou această problemă, după ce premierul Boris Johnson a afirmat că Londra va părăsi Uniunea, la sfârșitul lui octombrie, cu sau fără acord.

The Times avertizează că deprecierea actuală a lirei trebuie văzută ca o consecință logică a adaptării economiei la Brexit:

Această depreciere ar trebui să favorizeze investițiile, deoarece bunurile britanice vor deveni mai ieftine. Cu toate acestea, rămâne puțin probabil ca investițiile să crească până la finalizarea Brexit-ului. Vestea bună pentru Johnson este însă că există o multitudine de investiții în așteptare, care trebuie avizate atunci când va exista o clarificare a relațiilor comerciale cu UE. Asta va ajuta la consolidarea economiei și a lirei".

Le Monde observă că, în Marea Britanie, companiile sunt  exasperate deoarece trebuie să se pregătească din nou pentru Brexit.

Iar factura se socotește acum în zeci și sute de milioane de euro. Airbus susține că a cheltuit 90 de milioane de lire sterline, Aston Martin 30 de milioane, Pfizer 80 de milioane, Barclays 200 de milioane, Bank of America 300 de milioane ...

Principala problemă a industriei este revizuirea lanțurilor de aprovizionare. După Brexit, orice import către Regatul Unit din Uniunea Europeană (UE) - sau export, în sens invers - va fi supus declarațiilor și plăților vamale.

Au mai rămas doar trei luni înainte de Ziua Z, iar numărătoarea inversă a început în mare parte. Doar dacă, desigur, totul nu este amânat din nou. Companiile vor trebui doar să repornească pregătirile.

 

Are Trump un interes personal în a taxa vinul francez?

Taxa pe vinul francez ar putea ajuta expoatarea vinicolă a familiei Trump, spune rețeaua americană de televiziune CBS.
Se pare că vinul și impozitele franceze nu se amestecă.

Ministrul agriculturii francez, Didier Guillaume, a caracterizat marți amenințarea președintelui Donald Trump de a impune o taxă pe vinul francez drept „ absurdă”.

"Este absurd, în termenii de a avea o dezbatere politică și economică, să spui că, dacă impozitezi giganții tehnologici, atunci eu voi impozita vinul", a spus Guillaume, la postul francez BFM TV.

După cum comentează CBS, comentariile lui Guillaume au apărut după ce săptămâna trecută, Donald Trump a lansat ideea unei taxe ca răspuns la impozitul propus de președintele francez Emmanuel Macron pe veniturile marilor companii americane de tehnologie.

Domnul Trump a lovit și unul dintre cele mai apreciate produse naționale din Franța, argumentând că vinul american este mai bun. "Întotdeauna mi-au plăcut vinurile americane mai mult decât cele franceze - chiar dacă eu nu beau vin", a spus Trump.

În 2011, el a achiziționat una dintre cele mai mari podgorii din Virginia, numită acum Trump Winery. Aceasta ar putea beneficia de taxele propuse. Prețurile mai mari la vinurile franceze pe piața SUA ar putea ajuta la creșterea vânzărilor de vinuri americane, inclusiv la cele care poartă eticheta Trump.

Pe site-ul podgoriei figurează fiul președintelui Trump, Eric, în calitate de președinte. Despre acesta se spune că ”supervizează totul, de la vinificație și marketing până la distribuția și vânzările globale”.

Piața americană rămîne profitabilă pentru vinul francez, constată publicația franceză Le Progres.

Producătorii cu desfacere în Statele Unite sunt preocupați de anunțurile președintelui american. Ei își amintesc de pierderile suferite în 2003, cînd Statele Unite au răspuns la opoziția lui Jacques Chirac față de războiul din Irak. Atunci, vinul francez fusese boicotat. Dar piața americană rămâne una foarte profitabilă.

Revista presei internaționale din 1 august 2019