Brexit și impasul din Irlanda de Nord

Irlanda de Nord nu avea nevoie să aștepte Brexitul ca să se afle într-o situație explozivă. Dovada o reprezintă și cei 3.500 de morți dintre 1969 și 1998, scrie Le Monde.

Dar britanicii au votat pentru ieșirea din Uniunea Europeană în 2016 și au accentuat diviziunile: 66% dintre unioniști (care vor să rămână în Marea Britanie) au votat pentru Brexit, față de doar doar 12% dintre republicani (care doresc unificarea cu Republica Irlanda).

Și mai rău, Brexit-ul a radicalizat fiecare dintre tabere.

Temându-se de reapariția unei frontiere între Irlanda de Nord și Republica Irlanda în caz de divorț fără acord, gruparea republicană Sinn Fein cere un referendum pentru unificare cu Irlanda.

Prim-miniștrii britanici au adoptat în mod tradițional o poziție cât mai neutră între diferitele facțiuni din Irlanda de Nord.

Problema este însă că acum, majoritatea lui Boris Johnson din Camera Comunelor depinde de sprijinul celor zece deputați ai unioniștilor din DUP, un aranjament care a fost pus în aplicare de Theresa May în iunie 2017.

Aproape nimeni nu crede că un nou acord de coaliție între Sinn Fein și DUP este posibil până la 31 octombrie, data intrării în vigoare a Brexit. În cazul unei ieșiri „fără acord”, Johnson ar putea să nu aibă de ales decât să restabilească „administrarea directă”, a Irlandei de Nord de către guvern. Aceasta ar reduce șansele pentru o soluție politică la impasul din Irlanda de Nord.

Pentru Irish Times, Vizita premierului Boris Johnson nu a adus claritate. Toate partidele - chiar și DUP, e adevărat, pe un ton mai scăzut - au avertizat asupra pericolelor unui Brexit fără acord.

Bloomberg constată că Uniunea Europeană și Dublinul n-au fost deloc impresionate de mesajul lui Boris Johnson. Johnson s-a angajat să nu ridice o infrastructură fizică la frontiera irlandeză, dar nu a oferit o soluție despre cum se pot face controalele vamale. Aceasta este o provocare deosebită pentru Republica Irlanda și UE.

Într-un interviu pentru ziarul Irish Mirror, primul ministru Leo Varadkar a declarat că Irlanda „nu se va lăsa intimidată”  și că are „sprijinul total” din partea UE pe această temă.

Confruntate cu puternice proteste, autoritățile comuniste de la Beijing au descoperit o nouă țintă: occidentalii aflați în Hong Kong.

Beijingul  nu se dă în lături de la mnimic pentru a menține controlul asupra Hong Kong-ului, scrie Le Point.

Marți, autoritățile locale au anunțat acuzarea a 44 de persoane pentru participarea la revolte - o crimă pedepsită cu 10 ani de închisoare. Printre ei, un student, o asistentă medicală, un pilot de avion, un coafor, un bucătar, un electrician , un lucrător în construcții și un șomer.

Dar China atacă și occidentalii. După cum relatează The Guardian, aceștia sunt vizați de mass-media chineză de stat și de politicieni locali pro-Beijing, care îi acuză că au jucat un rol cheie în proteste.

Ei difuzează pe internet  fotografii și videoclipuri ale occidentalilor în cadrul evenimentelor, numindu-i „străini misterioși” și insinuând că ei nu se aflau acolo întâmplător.

Căci ziarul britanic vorbește despre un universitar american care locuiește în Hong Kong al cărui nume și fotografie circulă pe rețelele de socializare aflate sub influența Chinei, însoțit de acuzații de instigare la violență. Avertizat de un prieten, acesta este acum în pericol: gangsterii triadelor, care atacă violent  protestatarii, sunt deosebit de sensibili la acest gen de discurs.

Cu alte cuvinte, dacă ajungi ținta mass-mediei chineze devii potențial ținta mafiei.

Olanda a adoptat, începând de ieri, interdicția privind portul obiectelor vestimentare care acoperă fața inclusiv vălul islamic. Interdicția s-ar putea să fie greu de aplicat, apreciază comentatorii.

Politico transmite că noua legislație - propusă pentru prima dată în 2005 de politicianul de extremă dreaptă Geert Wilders – scoate în afara legii orice tip de îmbrăcăminte care acoperă fața, inclusiv burqa și niqab, dar și căștile sau măștile de schi. Interdicția este valabilă în toate clădirile publice și în mijloacele publice de transport, dar nu pe stradă. Încălcarea legii se va pedepsi cu o amendă de 150 de euro.

Dar este puțin probabil să existe prea multe amenzi, întrucât poliția, spitalele și personalul din transporturile publice au spus deja că nu vor putea coopera.

Companiile olandeze de transport public au instruit personalul să tolereze încălcarea legii, după ce poliția a indicat că nu intenționează să le considere drept o infracțiune de mare prioritate, a informat presa locală.

CNN reia, la rândul său, avertismentele criticilor potrivit cărora măsura ar putea descuraja unele femei să intre în spații publice, inclusiv în școli.

Există interdicții similare în Franța, Germania, Belgia, Elveția și Danemarca, unele dintre ele depășind interdicția olandeză. Interdicția Danemarcei, care acoperă toate locurile publice, a intrat în vigoare la 1 august 2018, provocând proteste din partea a sute de manifestanți.

La două zile de la intrarea legii în vigoare, prima femeie a fost amendată cu 1.000 de coroane daneze (aproximativ 150 de euro) pentru încălcarea interdicției.

Franța are o interdicție în vigoare din 2011, cu amenzi de până la 150 de euro pentru purtarea niqab sau burqa în locuri publice.

În octombrie 2018, Comitetul pentru drepturile omului al Națiunilor Unite a declarat că interdicția încalcă drepturile omului femeilor musulmane și riscă „să le țină prizoniere în casele lor”.