Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Incendiile din Amazon, mai periculoase ca armele de distrugere în masă

incendiu_amazon.jpg

Incendiu în junglă, la Porto Velho, Brazilia, 23 august 2019
Image source: 
Reuters/Ueslei Marcelino

După cum scrie revista The Atlantic, o singură persoană nu ar trebui să aibă puterea de a stabili politici care afectează direct restul umanității.

The Atlantic reamintește că Jair Bolosonaro a câștigat alegerile prezidențiale din Brazilia anul trecut susținând defrișările.

În fața criticilor mondiale, el invocă acum amenințările la adresa suveranității Braziliei.

Dar dacă o țară obține arme chimice sau biologice, atunci restul lumii tinde să reacționeze cu furie - sau cel puțin așa s-a întâmplat în trecutul nu prea îndepărtat. Sancțiunile au venit imediat, iar statele respective au fost ostracizate de comunitatea globală.

Distrugerea Amazonului este probabil mult mai periculoasă decât armele de distrugere în masă, care au declanșat un răspuns atât de robust”.

Amazonul este un bun comun universal, crede și Le Monde.

”Cine deține Amazonul?” – se întreabă ziarul. ”Cele nouă țări din America Latină pe teritoriile cărora se extinde această imensă pădure virgină? Brazilia, care găzduiește 60% din ea? Sau planeta întreagă , a cărei soartă este legată de sănătatea acestei păduri?

Consecințele distrugerii treptate a pădurii tropicale dau în mod clar dreptate țărilor europene: Amazonul este o sursă importantă de oxigen, apă și biodiversitate de care depinde întreaga planetă.

Fără a menționa măcar impactul asupra populațiilor indigene, defrișarea masivă prin ardere face parte din perturbarea generală a sistemului climatic.

Prin urmare, dl Bolsonaro trebuie să accepte această responsabilitate internațională”.

 

The New York Times reamintește, în același context, că președintele  Bolsonaro a amenințat să părăsească acordul climatic de la Paris.

Într-adevăr, el respinge gălăgios orice problemă de mediu - susținând că în Brazilia există o „psihoză a mediului” – iar aceasta, în opinia sa, nu face decât să împiedice dezvoltarea economică.

Și totuși, ceea ce doare cel mai mult este ideea  pierderii a milioane de Notre-Dames, aceste adevărate catedrale de biodiversitate terestră; toate acele straturi de copaci seculari, liane, arbori de cauciuc, palmieri,  bananieri, orhidee, fructul pasiunii  tucani, capibara, jaguari, anaconde, tatu și furnici uriașe. Un univers monumental, care se transformă, pe măsură ce noi scriem despre asta, în pășune și plantații de soia”.

Pentru The Guardian, Carnavalul ecologic la care asistăm va depăși cu mult granițele Braziliei și doar lunile următoare vor spune dacă liderii europeni sunt pregătiți să ia măsurile necesare pentru a-i sprijini acei brazilieni care se luptă pentru protejarea Amazonului.

 

Relația germano-americană, la cote de îngheț

Niciodată de la fondarea Germaniei postbelice, relațiile dintre Berlin și Statele Unite nu au fost atât de fragile ca în prezent. Este semnalul dat de revista germană Der Spiegel:

Germania a devenit antiteza Americii lui Trump – iar conflictul se concentrează pe interese concrete și probleme politice, dar, desigur, și pe chimia personală dintre Trump și cancelarul Angela Merkel.

Însă în niciun alt domeniu, pozițiile Berlinului și Washingtonului nu sunt  atât de îndepărtate, cât sunt pe problema Iranului. Pentru prima dată în istoria Republicii Federale, guvernul german și-a bazat în mod explicit o decizie de a nu participa la o desfășurare militară pe faptul că desfășurarea este condusă de S.U.A.

În consecință, Germania s-ar putea confrunta cu noi tarife punitive în noiembrie, ca parte a conflictului comercial. Și există chiar amenințarea indirectă ca America să-și scoată trupele din țară – dată fiind disputa cu Berlinul privind creșterea cheltuielilor sale militare la 2% din produsul intern brut.

Pe de altă parte, Trump solicită în mod deschis divizarea Uniunii Europene. Îl încurajează public pe noul premier britanic, Boris Johnson, să treacă la un Brexit dur. John Bolton, consilierul pentru securitate națională al lui Trump, a mers săptămâna trecută la Londra pentru a da mesajul că Statele Unite vor susține „cu entuziasm” o decizie a Marii Britanii de a părăsi UE fără nicio înțelegere.

Trump a zguduit relația dintre germani și americani în moduri care se extind mult dincolo de politică. SUA sunt mai nepopulare printre germani cum n-au fost niciodată. Un sondaj realizat pentru organizația Atlantik-Brücke a constatat că 85 la sută dintre germani consideră relația cu SUA ca fiind negativă sau foarte negativă. Acum, 42 la sută consideră China ca un partener mai de încredere.

Pentru Trump, Germania este o „țară peste care se poate trece” atunci când vizitează Europa. El a fost la Roma, Paris și Londra, dar nu a efectuat o singură vizită la Berlin.

Dar dacă există un simbol pentru deteriorarea relațiilor germano-americane, atunci este vorba de conducta Nord Stream 2. La începutul anului viitor, gazul adus prin această conductă din Rusia ar putea fi utilizat pentru încălzirea a milioane de case germane.

Dar Trump face tot ce poate pentru a împiedica finalizarea proiectului. Washingtonul exercită presiuni asupra guvernului danez, în special, deoarece aprobarea acestuia este necesară pentru construirea unei porțiuni a conductei.

Revista presei internaționale din 26 august 2019