Hong Kong: Teama de o represiune în stilul Tiananmen

Le Figaro vorbește despre o escaladare periculoasă a mișcării anti-Beijing.

Hong Kong s-a transformat într-un adevărat câmp de luptă. La sfârșitul săptămânii, a fost scena câtorva dintre cele mai violente confruntări de la începutul unei uriașe mișcări pro-democrație, care a durat trei luni.

Dar cât de departe va putea merge China pentru a opri protestele din Hong Kong? – se întreabă The Guardian.

Temerile de o represiune în stilul Tiananmen nu fac decât să alimenteze tulburările.

Oficialii chinezi vorbesc nu numai despre „acte teroriste”, ci și despre „caracteristici ale revoluțiilor colorate”, devenind clar că exclud orice compromis.

Și, pe măsură ce temerile față de o intervenție directă a Beijingului cresc, se înmulțesc și cererile ca Regatul Unit să restabilească dreptul de ședere pentru cetățenii din Hong Kong.

Militanții pro-democrație susțin că Marea Britanie are responsabilitatea de a-i proteja pe rezidenții care dețineau pașapoarte britanice la predarea coloniei.

The New York Times remarcă declarația unui oficial din Hong Kong care a afirmat că pentru prima dată s-au putut vedea elemente de terorism în protestele antiguvernamentale.

Aceasta în timp ce ofițerii de poliție au ocupat poziții în jurul școlilor și s-au răspândit în rețeaua de metrou din Hong Kong după un weekend de demonstrații punctate de violență și vandalism.

Xinhua, principala agenție de știri din China, a transmis că manifestanțiile din weekend au  arătat că protestatarii erau hotărâți să împingă Hong Kong în haos, ca parte a unei „revoluții colorate” - termenul folosit acum de partid pentru insurecția despre care spune că este susținută de Occident.

South China Morning Post, un ziar de limbă engleză ce apare în Hong Kong, îi avertizează pe protestatari că, pe măsură ce valul contestării crește, la fel ca și amploarea exercițiilor militare ale Beijingului, se întețesc și discuțiile despre „revoluția colorată”.

Iar vestea proastă este că, după cât se pare, această retorică în ascensiune este asociată cu recenta demonstrație de forță.

Presa internațională comentează rezultatele alegerilor parlamentare  din landurile germane Saxonia şi Brandenburg. Partidul Alternativa pentru Germania, de extremă dreapta,  a ajuns pe poziţia a doua, pe fondul erodării formațiunilor de centru.

"Partidele aflate la putere, democrații creștini și social-democrații trebuie să accepte pierderi considerabile în Saxonia și Brandenburg", transmite Die Welt.

Oricum, „Aceste două partide au fost practic necontestate de zeci de ani”, atrage atenția Die Tageszeitung, care concluzionează că „AfD este marele câștigător al alegerilor regionale”.

Süddeutsche Zeitung amintește că, istoric, Saxonia a fost condusă de CDU. Dar cu acest vot „marea coaliție își pierde majoritatea” în acest land. ( Sursa: Courier International)

Extrema dreaptă crește la alegerile din estul Germaniei, dar nu are succes deplin, observă Washington Post.

Rezultatele nu au fost atât de rele pentru partidele tradiționale, precum se temeau. Totuși, rezultatele au arătat o balansare semnificativă către extrema dreaptă, care a atras noi alegători, într-o consultare electorală cu o participare mai mare decât de obicei. Scăderea sprijinului pentru formațiunile de centru  ar putea complica eforturile lor de a forma o coaliție de guvernare. Mai ales că partidele majore au exclus coaliții cu AfD.

În Franța, Le Monde observă că AfD ocupă locul doi și crește puternic în cele două landuri estice care au votat duminică.

La fel ca la alegerile regionale din Bavaria și Hessa din octombrie 2018 și la alegerile europene din mai 2019, scrutinul de duminică a confirmat o dublă tendință.

Prima: declinul celor două partide tradiționale majore. Potrivit unui studiu realizat pentru canalul de televiziune ARD, majoritatea alegătorilor pe care CDU i-a pierdut a mers la AFD.

SPD a văzut, de asemenea, cum mulți dintre foștii săi votanți și-au dat acum voturile extremei drepte, dar mulți au votat și pentru Verzi.

A doua tendință este tocmai ascensiunea ecologiștilor. În Brandenburg ei obțin 10,8% (o creștere cu 4,6 puncte); în Saxonia, 8,6% (în creștere cu 2,9), ajungând chiar înaintea SPD. Desigur, aceste cifre sunt mult mai mici decât în ​​landurile de vest. Dar la scara fostei Germanii de Est, unde verzii erau obișnuiți cu scoruri ridicole, progresul lor este notabil. În special în cele două mari orașe din Saxonia, Dresda și Leipzig, unde au ajuns pentru prima dată pe locul unu în trei circumscripții. O premieră, scrie Le Monde.

Merkel și aliații săi realizează de-abia după vot că trebuie să facă mai mult pentru învingerea populismului , scrie Bloomberg.

În ciuda a aproape un deceniu de creștere economică, există o nemulțumire în creștere față de Merkel și partidele de guvernământ, în special în fostul est comunist.

La treizeci de ani de la căderea Zidului Berlinului, regiunea are încă venituri mai mici, șomaj mai mare și, adesea, șosele și căi ferate mai proaste. Planurile de eliminare a cărbunelui până în 2038 riscă să elimine alte mii de locuri de muncă în regiune.

Administrația Merkel și-a ținut promisiunile de a transfera locuri de muncă pentru funcționarii publici în Est și a alocat 40 de miliarde de euro pentru a ajuta la trecerea către energie mai curată. Dar chiar și în cadrul CDU, acum există o percepție din ce în ce mai pronunțată că partidul nu a luat suficient de în serios nici pe AFD și nici pe susținătorii săi.