Trump, pus sub acuzare. De ce se întâmplă acum? (BBC)

Preşedintele Donald Trump s-a dezlănţuit după aflarea deciziei democraţilor, care deţin majoritatea în Camera Reprezentanţilor, de lansare a unei anchete oficiale în vederea punerii sale sub acuzare, transmite Reuters. "O zi atât de importantă la Naţiunile Unite, atât de multă muncă şi un succes atât de mare, iar democraţii au ţinut cu dinadinsul să o strice şi să o înjosească cu şi mai multe ştiri de ultimă oră, mizerii ale vânătorii de vrăjitoare", a scris Donald Trump pe Twitter. "Vă vine să credeţi?, s-a întrebat el, nervos.

The Guardian scrie că “investigațiile vor arunca un nor întunecat asupra președinției Trump", iar CNN preia declarația liderului democrat în titlu: "Nimeni nu este mai presus de lege". BBC se întreabă: "Nancy Pelosi a deschis o anchetă în fața președintelui Trump - de ce acum și ce s-ar putea întâmpla în continuare? De luni de zile, liderii democrați din Camera Reprezentanților încearcă suspendarea lui Trump, dar fără succes. Va funcționa sau nu noua tactică?".

În 9 septembrie, inspectorul general al serviciilor de informații a informat Congresul că a fost sesizat cu o lună în urmă de o problemă "urgentă" de către un avertizor de integritate "credibil", el însuși membru al comunității de informații. Presa americană a început să ancheteze asupra acestei alerte. Potrivit New York Times, acesta s-ar fi declarat îngrijorat, între altele, de conținutul unei conversații telefonice între Donald Trump și Volodimir Zelenski, la finalul lui iulie. Președintele american a recunoscut duminică că a evocat în această discuție numele favoritului democrat pentru prezidențialele din 2020, Joe Biden, și al fiului său Hunter, care a făcut parte din boardul companiei ucrainiene de stat Burisma Holdings, important producător de gaze naturale. Potrivit Wall Street Journal, Trump ar fi rostit aceste nume de opt ori.

De ce a intrat în faliment Thomas Cook, încă se întreabă analiștii economici. Cert e faptul că cea mai veche agenție de turism din lume s-a prăbușit. Compania a depus luni falimentul, întrerupând toate operațiunile cu efect imediat. Mișcarea a lăsat în jur de 22.000 de angajați fără locuri de muncă și aproximativ 600.000 de persoane aflate în vacanță au rămas în impas. Comentatorii examinează factorii din spatele morții companiei.

Compania de turism este prima victimă majoră a Brexit-ului, explică Deutschlandfunk: „Firma britanică de turism se confrunta deja cu probleme financiare. Cu toate acestea, incertitudinea cu privire la un Brexit fără acord trebuie să fi fost ultima lovitură pentru cea mai veche companie de turism din lume. Cu un Brexit care bate la ușă, o liră sterlină tot mai slabă, cu o putere de cumpărare tot mai slabă a clienților, băncile au tras semnalul de alarmă. Și pe bună dreptate, în conformitate cu logica lor cinică. Cu toate acestea, această mișcare a prezentat lumii primul faliment spectaculos Brexit, care ar putea fi urmat de multe altele. Pentru că va fi același scenariu ca în orice criză: companiile puternice vor supraviețui, în timp ce cele care sunt deja slabe, fără împrumuturi serioase, la dobînzi corecte, vor dispărea”.

Thomas Cook este doar una dintre numeroasele companii care au supraviețuit mult timp numai datorită ratelor dobânzilor artificial scăzute, scrie Die Presse: „Faptul că acest mare zombie a fost falimentat acum este extrem de nociv. În mod clar, combinația nesănătoasă de previziuni Brexit și o economie slăbită face ca injecțiile cu numerar cu dobândă zero să fie în mare măsură ineficiente. Dacă această teză se dovedește corectă - și nu este prea mult de spus despre ea - atunci ne îndreaptăm cam către același scenariu. Thomas Cook nu este un caz izolat. Potrivit unui studiu realizat de Bank of America, nouă la sută dintre cele mai mari 600 de companii europene listate sunt, de asemenea, în pericol. Dacă includeți companii mai mici, estimările cresc până la 18% În SUA, se presupune că una din cinci companii este încă în viață numai datorită injecțiilor cu capital bancar”, încheie publicația austriacă.

Spaniolii de la ABC critică rolul guvernului britanic: „Există motive economice pentru colaps, cum ar fi scăderea progresivă a lirei și creșterea prețurilor la combustibil. Clima este, de asemenea, un factor: valul de căldură din vara trecută a determinat scăderea cererii britanice. Creditorii și companiile partenere au știut despre agonia companiei și până la sfârșit au încercat să găsească o cale de ieșire pentru agenție. Guvernul britanic a fost, de asemenea, conștient de situație, dar a tolerat-o, încercând să corecteze lucrurile cu câteva tencuieli ineficiente. Sute de mii de clienți plus 20.000 de angajați au devenit acum victime. Toată lumea a văzut că vine, dar nimeni nu ne-a avertizat, concluzionează ziarul iberic.