Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


După Brexit: Sistem de imigrație pe bază de puncte, după modelul australian

boris_johnson_1.jpg

Image source: 
RFI

Marea Britanie va opri libera circulaţie a cetăţenilor Uniunii Europene după Brexit, oricând va veni el, şi va introduce un sistem de imigraţie pe bază de puncte, confom unui plan elaborat de ministrul de Interne, Priti Patel.

În contextul Brexit, Priti Patel, care se compară cu Margaret Thatcher pe care o citează mereu în discursurile sale, a anunţat că are misiunea de a „opri libera circulaţie a persoanelor" şi de a „introduce un sistem de imigraţie pe bază de puncte asemănător cu modelul australian", „un sistem care să funcţioneze în interesul Marii Britanii", prin atragerea „celor mai inteligenţi", a „oamenilor de ştiinţă", a „academicienilor", au declarat sursele citate, susține BBC. Declarația a venit la congresul Partidului Conservator și a fost întâmpinată cu aplauze și cu urale, susține Reuters.

Premierul britanic Boris Johnson a afirmat întotdeauna că va face totul pentru punerea în aplicare a Brexitului, cu sau fără acord, înainte de data de 31 octombrie 2019. Fără vreo amânare suplimentară de această dată. Dominic Grieve, președintele Comitetului de Informații și Securitate al Parlamentului, a declarat pentru Sky News că, dacă Boris Johnson nu este de acord să respecte "Actul Benn" (Benn Act"), el ar putea fi împins să demisioneze chiar de către regină.

"Benn Act" este dispozitivul legislativ pus în aplicare pentru a permite obținerea unui termen limită în cazul eșecului negocierilor din jurul Brexitului în Regatul Unit. Pentru a rezuma, în cazul în care Camera Comunelor nu își dă acordul, data retragerii este amânată pe 31 ianuarie 2020. N-ar fi exclusă și o posibilă demisie a lui Johnson, scrie BBC.

 

Guvernul ucrainean şi separatiştii pro-ruşi din estul ţării au semnat la Minsk o înțelegere care deschide calea unor viitoare negocieri.

Acordul la care s-a ajuns vizează un statut special pentru regiunile Doneţk şi Lugansk din Donbas şi posibilitatea organizării de alegeri. "Războiul în estul Ucrainei - părțile aflate în conflict ajung la un acord important", notează Spiegel Online, în timp ce BBC scrie că "Ucraina a acceptat provizoriu să organizeze alegeri locale pe teritoriile ocupate ale celor două regiuni ale sale cele mai estice, odată ce toate formațiunile armate părăsesc zona și controlul este redobândit pe aproximativ 400 de kilometri de granița cu Rusia".

"Pactul este considerat un progres în calea către un nou summit: reprezentanții părților în conflict au semnat marți un acord pentru a stabili un statut special pentru regiunile în litigiu", admite Frankurter Algemaigne Zeitung, iar agenția rusă TASS atrage atenția că "Ucraina trebuie să-și schimbe constituția și legislația pentru a putea pune în aplicare deciziile convenite la Minsk"

 

Mondialele de Atletism de la Doha sunt o greșeală? Performanțe pe căldură arzătoare și stadioane goale: mulți sportivi și jurnaliști critică decizia ca Doha să găzduiască în aceste zile Campionatele Mondiale de Atletism.

Între timp, federația internațională de atletism își apără strategia de globalizare a sportului. Comentatorii se alătură criticilor și nu prea au relatări pozitive despre evenimentul care este în plină desfăurare în Qatar. „Aceste campionate mondiale au fost un dezastru de PR pentru atletism, pentru președintele Sebastian Coe și pentru Qatar, o țară care a petrecut în ultimul deceniu cumpărând doar drepturi de găzduire a unor evenimente majore, inclusiv Cupa Mondială de fotbal din 2022", scrie The Guardian, în timp ce alte ziare imprtante de sport relatează performanțele atleților, dar se întreabă, totuși, cum se va desfășura Cupa Mondială de Fotbal de peste 3 ani.

„Cea mai recentă generație de aparate de aer condiționat uriaș a fost instalată pe stadioane, în încercarea de a menține temperatura scăzută, însă lipsa publicului dă senzația unor antrenamente și nu a unei competiții atât de importante", scrie "Gazzetta dello Sport". Din cele 68 de concurente înscrise la maraton, 28 dintre ele nu au putut termina proba, multe dintre ele având nevoie de targă sau scaune cu rotile pentru a putea fi transportate și scoase de pe pistă. Elocvent este faptul că 16 sportive nu au putut parcurge nici măcar jumătate din distanța totală, principalul motiv fiind, evident, căldura.

Revista presei internationale 2 octombrie 2019