Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Erdogan nu cedează, americanii mută arsenalul militar (New York Times)

bombs.jpg

Image source: 
RFI

Președintele turc Recep Erdogan pare că nu face niciun compromis în privința atacului din nordul Siriei, deși presiunea internațională este foarte mare. În schimb, administrația americană ia în calcul mai multe variante pentru situația tensionată din zonă.

Administraţia Donald Trump a elaborat, în secret, planuri de evacuare a 50 de bombe atomice staţionate în Turcia, în contextul crizei generate de ofensiva turcă în Siria, afirmă surse citate de cotidianul The New York Times

Oficiali din cadrul Departamentului de Stat şi Departamentului Energiei au revizuit, în ultimele zile, planurile de evacuare a celor 50 de arme atomice tactice pe care armata americană le deţine în Baza aeriană Incirlik, situată în Turcia, la circa 400 de kilometri de frontiera siriană, au declarat pentru publicația respectivă  doi oficiali de la Washington.

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, l-a informat pe omologul său american, Donald Trump, că Turcia nu va declara niciodată o încetare a focului în nordul Siriei și nici nu va negocia cu forțele kurde din respectiva regiune, informează Reuters.

"Trupele lui Putin nu vor permite Siriei și Turciei să intre în conflict direct, spune Moscova, întrucât forțele lor se poziționează între cele două facțiuni după retragerea SUA", anunță CNN.

Turcia își continuă ofensiva împotriva milițiilor kurde YPG în nordul Siriei, în pofida anunțului Statelor Unite cu privire la introducerea de sancțiuni din acest motiv și a apelurilor Washingtonului la o încetare a operațiunii militare din Siria. Între timp, Armata siriană, loială președintelui Bashar al-Assad, a recâștigat marți controlul asupra orașului Manbij, abandonat recent de militarii americani staționați în Siria.

 

Spania: sentințele separatiștilor catalani sunt corecte? Presa internațională comentează dacă judecata întărește sau slăbește statul de drept în Uniunea Europeană.

 

Curtea Supremă din Spania a condamnat lideri ai mișcării de independență catalană la pedepse cu închisoare cuprinse între 9 și 13 ani după ce separatiștii au încălcat constituția țării cu referendumul lor privind independența, a hotărât instanța.

La Vanguardia îi cheamă pe catalani să privească optimist spre viitor: „În mai puțin de patru săptămâni, la 10 noiembrie, vor avea loc alegeri parlamentare. Acesta va fi un bun prilej pentru a crea o nouă eră politică și pentru a plasa încrederea noastră într-un guvern care se bazează pe dialog ca soluție și ia în serios dorințele catalanilor. Avem nevoie de reprezentanți care sunt dispuși să intre în dialog  și care țin cont de toate sensibilitățile din țară. Acuzele și criticile sistematice ale adversarului nu dau roade. Deciziile unilaterale nu duc nicăieri. Catalunya nu poate continua într-un asemena mod. Trebuie să privim dincolo de verdict cu certitudine și convingerea că există o modalitate de a face lucrurile diferit și mult mai bine ”, scrie ziarul spaniol.

UE ar trebui să-și asume justiția spaniolă, scriu belgienii de la De Morgen care au o perspectivă diferită asupra situației: „Uniunea Europeană și-ar îmbunătăți imaginea dacă reacția sa la întrebarea catalană ar fi la fel de decisivă ca la evoluțiile din Europa de Est. Separatiștii catalani au îndrăznit să facă ceva, dar nu au obținut o victorie suficient de clară, așa că au decis să ia taurul de coarne. Dar represiunea împotriva adversarului politic într-un stat constituțional nu poate fi niciodată un răspuns bun.”

Amploarea altercațiilor din Catalunya a determinat guvernul să emită o declarație pentru a promite că va garanta „securitatea și coexistența în Catalunia în orice moment”, și că „o va face, dacă este necesar, urmând angajamentul său de fermitate, proporționalitate și unitate”, anunță El Pais. Un avertisment care, totuși, a căutat să aplaneze vocile furioase, care i-au cerut premierului Pedro Sánchez să ia măsuri dure în problema catalană.

Revista presei internationale - 16 octombrie