Brexit: "Război de gherilă pentru noul vot asupra acordului" (The Telegraph)

Camera Comunelor a decis sâmbătă să amâne votul asupra acordului privind Brexitul până când va fi adoptată legislaţia prin care se va implementa acest acord, dar premierul Boris Johnson a declarat că nu va negocia cu UE nicio nouă amânare a Brexitului, potrivit Reuters.

The Telegraph scrie că Johnson se confruntă cu "un război de gherilă pentru noul vot asupra acordului”. Articolul susține că "Sir Oliver Letwin, fost ministru al cabinetului conservator, a conspirat pentru a distruge o ședință istorică a Parlamentului în weekend, care se aștepta în sfârșit să aprobe Brexit-ul", iar The Express exclamă: "Cât de îndrăzneț! Nou complot pentru a deturna Brexit".

"Vom ieşi până la 31 octombrie. Avem mijloacele şi capacitatea de a face asta", a declarat televiziunii Sky News ministrul Michael Gove, însărcinat cu pregătirile în vederea unui Brexit fără acord.

Potrivit The Guardian, Boris Johnson a trimis în total 3 scrisori: o copie nesemnată cu textul legii de prorogare, pentru a pune responsabilitatea pe umerii Parlamentului, o notă tehnică şi o scrisoare către Tusk care a fost semnată şi în care a transmis că prorogarea reprezintă o greşeală.

BBC se întreabă: "Totuși, ce s-a întâmplat? Nimic pentru că nimic nu e limpede deocamdată", în timp ce CNN notează că "se pare că Boris Johnson a fost învins, dar mai avem de așteptat". Financial Times admite că "Boris Johnson va face astăzi o nouă încercare de a câștiga sprijinul parlamentului pentru acordul său Brexit, pe fondul creșterii încrederii în Downing Street că are acum sprijinul celor 320 de parlamentari necesari pentru victorie."

Ziarul britanic The Sunday Times relatează că Uniunea Europeană va amâna Brexit-ul până în februarie 2020, dacă acordul convenit de prim-ministrul britanic Boris Johnson cu Bruxelles-ul nu va reuși să treacă de Parlament în zilele următoare, scrie Reuters. Amânarea ar fi una "flexibilă", însemnând că Marea Britanie ar putea ieși mai devreme, pe 1 sau 15 noiembrie, în decembrie sau în ianuarie, dacă acordul este ratificat înainte de sfârșitul perioadei de prelungire, a scris Sunday Times, citând surse diplomatice.

Nicio soluție pentru criza Cataloniei? Mii de oameni din Barcelona protestează zilnic împotriva deciziei Curții Supreme spaniole prin care liderii mișcării independenței catalane au fost condamnați la ani grei de închisoare.  Conflictul a ajuns într-un impas, observă comentatorii politici.

Greva generală și blocajele n-au reușit să înduoioșeze guvernul spaniol. Prim-ministrul catalan este problema, scrie El Pais.  Președintele catalan, Quim Torra, blochează o soluție și ar trebui să iasă din scenă.

"Cu hotărârea sa de a separa Catalunya de Spania, el a adâncit decalajul dintre catalani și a condus mișcarea de independență într-o situație fără orizont. Verdictul nu a fost scânteia care a aprins flacăra în Catalunya, după cum susține Torra. Mai degrabă, a fost situația în care Torra și mentorul său, Carles Puigdemont, au așteptat cu nerăbdare să o folosească drept scuză pentru o confruntare cu statul central".

O grațiere ar putea vindeca rănile, scrie Publico, care consideră că un gest democratic și tolerant ar putea contracara radicalismul manifestat în aceste zile pe străzile Cataloniei: "Instanțele sunt obligate să respecte legea și să nu se angajeze în politică. Dar criza Cataloniei este extrem de politică, deci cum ar trebui să ne ocupăm de această hotărâre judecătorească? Ar trebui oare democrația spaniolă să aplice pedepsele cu toată rigoarea prevăzută de lege sau să deschidă o ușă către soluții pașnice? Pedeapsa creează martiri și încurajează radicalizarea virusului naționalist. O grațiere pentru condamnați ar putea vindeca răni și restabili dialogul. Ar trebui să se țină o dezbatere decisivă pe această temă", notează Publico.

Politicienii au eșuat, crede Le Monde: "Această criză politică nu ar fi trebuit să se fi terminat niciodată în fața instanțelor. Acest impas este rezultatul atât al incapacității guvernului spaniol anterior de a găsi un compromis în relația cu aspirațiile separatiste ale liderilor catalani, cât și al încăpățânării, neascultării și acțiunilor ilegale ale liderilor mișcării de independență. Prin urmare, condamnările la închisoare sunt, în primul rând, un simbol al eșecului negocierilor politice. În plus, sentința nu face decât să consolideze sentimentul catalanilor că sunt un caz special", notează publicația franceză.