Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


"Brexit este în purgatoriu" (The Daily Telegraph)

brexit.jpg

Image source: 
Twitter

Calendarul premierului Boris Johnson privind adoptarea legislaţiei asupra Brexitului a fost respins ieri de parlamentari. Noua dată de ieșire cu acord a Regatului Unit din Uniunea Europeană ar putea fi 30 ianuarie 2020.

"Brexit în purgatoriu", este titlul de pe prima pagină în Daily Telegraph. Daily Mirror merge mai departe, spunând că premierul e doar "o fantomă fără putere" care nu poate împinge deocamdată Marea Britanie afară din Uniunea Europeană. "Horror Brexit pentru Johnson" este modul în care descrie ziarul evoluțiile de marți. The Times preferă însă să considere Brexit subiect secund și să deschidă ziarul cu o relatare despre un medicament inovator în maladia Alzheimer.

Respins cu 322 de voturi contra (308 pentru), calendarul lui Johnson prevedea o aprobare a legislaţiei de aplicare a acordului până joi seara, termen considerat prea scurt de deputaţi pentru a dezbate un text de 110 pagini. Premierul britanic Boris Johnson i-a avertizat ieri pe deputaţii Camerei Comunelor că, dacă aceştia vor întârzia adoptarea legislaţiei privind Brexitul, el va renunţa la orice încercare de a obţine ratificarea de către legislativ a acordului de retragere din UE şi va cere în schimb convocarea alegerilor anticipate, scrie BBC.

"Calendar respins, incertitudinea persistă", scrie CNN, iar Mail Online anunță că "Boris Johnson face deja demersuri pentru alegerile generale dacă UE va acorda un alt termen pentru Brexit, deoarece este singurul mod în care țara poate merge mai departe, după ce parlamentarii au blocat calendarul primului ministru".

 

Proteste la nivel mondial: ce au în comun Catalonia, Chile, Liban, Ecuador, Irak, Hong Kong? În multe țări și regiuni, cetățenii ies în stradă pentru a protesta. Presa europeană analizează de ce opoziția față de guverne și cei aflați la putere este în creștere alarmantă.

Primul motiv ar fi acela că politicienii ignoră cerințele cetățenilor. Protestele arată că, în multe locuri, politicienii nu sunt concentrați asupra a ceea ce își doresc oamenii, avertizează De Standaard: „Cetățenii ies în stradă pentru a protesta față de ceea ce ei văd drept nedreptăți inacceptabile în țara lor. În Hong Kong, aceștia luptă împotriva disoluției statului de drept, în Chile împotriva inegalității, în Liban împotriva administrării necorespunzătoare și la Barcelona împotriva lipsei de respect pentru autodeterminarea pe care catalanii o revendică drept. Patru exemple de state care ignoră mai mult sau mai puțin în mod deliberat dorințele cetățenilor . Menținerea controlului asupra puterii, a instituțiilor a fost prioritară asupra preocupărilor și nevoilor populației".

Eșecurile democrației liberale ar putea fi o altă cauză, crede publicația portugheză Expresso care analizează, de asemenea, aceste tendințe.

„Fiecare dintre aceste situații - Brexit, Catalonia și zidul președintelui american Trump - are propriile cauze - nu doar istorice, ci și sociale, economice și politice. ... Cu toate acestea, este incontestabil faptul că există o tendință tot mai mare de izolare în unele societăți și țări. Există o încercare de a construi ghetouri, de a ridica ziduri, baricade și bariere. O amenințare care vine din exterior și subminează armonia interioară. Acesta este un discurs care generează diviziuni sociale. Această noțiune periculoasă - cu cât mai izolată cu atât mai bine - este un eșec al democrației liberale și al capitalismului", scriu lusitanii.

Acuzațiile de corupție aduse guvernanților sunt catalizatorul principal al tuturor protestelor din lume și sunt strâns legate de problemele de inegalitate socială, se arată într-o analiză a celor de la BBC. În Liban, de pildă, protestatarii spun că, în timp ce ei au de suferit din cauza crizei economice, liderii politici se folosesc de funcțiile deținute pentru a se îmbogăți și mai mult. La fel la Bagdad, unde au existat peste 100 de morți doar după o săptămână de proteste împotriva autorităților.

Nimeni nu abordează cauzele care stau la baza protestelor, scrie portalul Mediapart, care consideră că valul actual de manifestații de pe glob este o expresie a unei crize de neoliberalism care va escalada.

„Această criză este doar începutul. Nu există absolut niciun motiv să sperăm că această criză neoliberală va fi rezolvată rapid, ci dimpotrivă. Mai presus de toate, statele par incapabile să găsească alte soluții. Dacă apar negocieri și înțelegeri, acestea durează puțin. Cu toate acestea, aceste succese sunt fragile și lasă fără răspuns atât problemele de bază, cât și cererile democratice”, scriu francezii.

Nu trebuie omise nici protestele vizavi de schimbările climatice. Astfel de manifestații au avut loc Marea Britanie, Franța, Germania, SUA și Noua Zeelandă. Aici metodele de protest sunt diferite: manifestanții se leagă de mașini în incercarea de a bloca traficul rutier sau, pur și simplu, îngreunează circulația pentru a trage atenția asupra unor teme sensibile de ecologie.

Revista presei internaționale - 23 octombrie 2019