Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cum a ajuns masca Joker simbolul luptei anti-sistem

joker.jpeg

Image source: 
AFP via France24

Protestatarii din Chile, Liban și Hong Kong au adoptat masca de clovn al lui "Joker" pentru a reprezenta opiniile lor anti-sistem. Vizionarea peliculei a creat isterie, dar indiferent de zona geografică, manifestanții folosesc machiajul pentru a arăta că luptă pentru o idee.

Substratul filmului, care este cea mai vizionată peliculă a momentului în lume după doar trei luni de la lansare, e să pătrundă în cele mai sensibile și întunecate zone psihologice ale unei lumi în care săracii luptă să supraviețuiască, iar bogații se folosesc de aceștia să urce în societate. Modul brutal în care filmul reușeste să transmită mesajul, inclusiv revolta de la final care îngrijorează autoritățile că ar putea da idei rău-făcătorilor în viața reală, ajută la o portretizare fabuloasă a vremurilor actuale.

În Joker, Fleck, rolul principal, devine în mod involuntar capul unei mișcări de protest anti-guvernamentale, afirmând totuși că „nu are treabă cu politica”. „În unele moduri, rolul său, chiar dacă violent, întruchipează situația omului de azi, nedreptățit, singur și păcălit”, spune Mattias Frey, profesor de film și media la Universitatea din Kent.

În acest moment, aceste măști au apărut în întreaga lume în diferite mișcări de protest, doar din dorința de a contesta clasa politică conducătoare. „Ideea aceastei iconografii este că nu trebuie să vorbim cu toții aceeași limbă pentru a înțelege ce se comunică”, susține Aidan McGarry, lector universitar în politică internațională la Universitatea din Loughborough. „Când imaginile despre ceea ce se întâmplă în Beirut sunt împărtășite tocmai în Chile sau Hong Kong, de exemplu, unde există și acolo proteste, oamenii știu exact ce se întâmplă. Există un element de rezonanță", adăugă acesta.

Mai mult ca sigur, acești protestatari văd paralele între temele filmului și propriile lupte. „Protestele vin după o perioadă în care oamenii se simt excluși, sunt marginalizați, sunt tăcuți ori ignorați în diverse moduri de cei care îî conduc”, adaugă lectorul universitar.

 

Bolivia are de azi-noapte un nou președinte interimar. Ce se află, totuși, în spatele deciziei lui Morales de a renunța la putere și a cere azil politic în Mexic?

Al doilea vicepreşedinte al Senatului, Jeanine Anez, s-a proclamat marţi preşedinte interimar al Boliviei, în pofida lipsei cvorumului în Parlament, motivând că este "necesar să se creeze un climat de pace socială" într-o ţară zguduită de o profundă criză politică, relatează AFP.

Avocat, în vârstă de 52 de ani, o figură puțin cunoscută din afara țării, a declarat că a luat frâiele pentru a pacifica Bolivia după protestele care au declanșat o criză politică profundă, scrie El Pais.

Demisia lui Morales a venit la solicitarea șefului forțelor armate boliviene, ca urmare a protestelor continue împotriva controversatei sale realegeri din urmă cu trei săptămâni. În timp ce unii comentatori politici vorbesc despre o lovitură de stat și suspecte interese, alții dezvăluie că responsabilitatea îi aparține în totaliate lui Morales.

Evo Morales a ignorat constituția, care permite, printre altele, doar două mandate consecutive pentru președinte, ziarul Corriere del Ticino subliniază: „A ignorat rezultatul referendumului pe care el însuși l-a sunat în 2016. Oamenii aveau voie să decidă dacă limitele pe mandate trebuie ridicate. Tabăra <<No>> a câștigat. Fostul sindicalist a considerat însă că legile se aplică numai adversarilor săi și s-a prezentat pentru un alt mandat".

Morales declarase resursele naturale ale Boliviei drept proprietatea națiunii. Renunțarea sa de la guvern va oferi multinaționalelor acces la depozitele uriașe de litiu din țară, susține publicația rusă Izsvestia care deja prevede: „Fără îndoială, noul regim va schimba legislația, astfel încât străinii să poată controla din nou exploatarea de materii prime în Bolivia și să facă mulți bani. Cu atât mai mult cu cât în ​​prezent activitatea de litiu promite profituri masive”

A atribui toate protestele din America de Sud inegalității sociale înseamnă a simplifica prea mult situația, Deutschlandfunk scrie comentând evoluțiile din Bolivia: „Dacă există ceva în comun pentru toate statele sud-americane, este vorba despre diviziunile profunde din societate. O neîncredere în creștere față de cei aflați la putere - indiferent dacă sunt pe dreapta sau pe stânga. Și motivele acestui lucru diferă și de la o țară la alta. Politica sapă orbește în spatele baricadelor ideologice care au fost dărâmate de mult în alte părți ale lumii. "

Pentru Bolivia, Jeanine Anez nu este prima femeie președinte: în noiembrie 1979, la 58 de ani, Lidia Gueiler Tejada a preluat șrfia statului, pentru o perioadă de doar 244 de zile, pentru că în iulie 1980 a fost răsturnată de la putere de către generalul Luis García Meza, scrie publicația Clarin.

Revista presei internationale - 13 noiembrie 2019