Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Donald Tusk, unicul candidat, trebuie să calmeze agitația din PPE (Publico)

donald_tusk_document.jpg

Cele 27 de state membre vor cere ”să se regleze conturile” angajamentelor bugetare ale Regatului Unit față de Uniunea Europeană
Sursa imaginii: 
RFI

Polonezul Donald Tusk, preşedintele în exerciţiu al Consiliului European, este unicul candidat la preşedinţia PPE, cel mai important partid european, urmând să-l înlocuiască pe francezul Joseph Daul, a anunţat aseară formaţiunea.

Ar fi prima oară când un est-european ar conduce cea mai mare familie politică de dreapta în UE, în care se află Uniunea Creştin Democrată (CDU) a cancelarului german Angela Merkel şi Partidul francez Les Républicains, relatează AFP.

Numirea sa la conducerea PPE, fără suspans, din cauza lipsei vreunui alt candidat, urmează să aibă loc mîine, la Zagreb, în Croaţia, în cadrul unui congres.  "Polonezul, care a fost prim-ministru al țării sale din 2007 până în 2014, ar trebui să-i succeadă francezului Joseph Daul în fruntea partidului care adună împreună democrații creștini europeni", scrie Le Soir, în timp ce Publico admite că Tusk e "un promotor fervent al valorilor europene, polonezul va avea însă nevoie de toate abilitățile sale de conciliere pentru a calma PPE, care suferă o anumită agitație".

Alegerea urmează să aibă loc prin vot secret, exprimat de aproximativ 690 de delegaţi, iar rezultatul urmează să fie anunțat miercuri seara, a declarat pentru AFP o purtătoare de cuvânt a PPE.  PNL îi susține, la Congresul Partidului Popular European, pe Donald Tusk pentru funcția de președinte, respectiv pe Siegfried Mureșan pentru poziția de vicepreședinte, a anunțat premierul Ludovic Orban, liderul formațiunii, potrivit Agerpres. La congresul PPE va participa și președintele României Klaus Iohannis.

Vestea vine în contextul în care PPE organizează congresul în care vor fi aleși președintele, vicepreședinții, trezorierul și secretarul general al familiei politice europene de centru-dreapta. La reuniune vor participa aproximativ 2.000 de delegaţi din 40 de ţări, relatează Reuters. Tusk, în vârstă de 62 de ani, a ocupat în ultimii cinci ani unul dintre posturile-cheie în instituţiile europene, preşedinţia Consiliului UE, pe care o lasă la 1 decembrie fostului premier belgian Charles Michel.

Neiubit în partidul conservator naţionalist aflat în prezent la putere în Polonia - Partidul Ordine şi Justiţie (PiS) -, Tusk, un fost premier polonez de centru-dreapta, a modernizat funcţia de preşedinte al Consiliului UE. Tusk este în conflict cu Partidul Ordine şi Justiţie (PiS). O altă problemă pe care o va avea Tusk va fi relația tensionată dintre Fidesz, partidul din Ungaria condus de Viktor Orban, și popularii europeni, la această oră Fidesz fiind încă suspendat din PPE. Ca dovadă, nici un delegat Fidesz nu va participa la congres.

De la înfiinţarea sa în 1976, PPE a avut cinci preşedinţi – doi belgieni, un olandez, un francez şi un luxemburghez, iar acum trece în mâinile unui polonez. Mandatul preşedintelui PPE este de trei ani şi poate fi prelungit pe termen nedeterminat, o funcţie ocupată de altfel timp de 23 de ani de belgianul Wilfried Martens (1990-2013).

 

Stârnite de o creștere drastică a prețului benzinei, străzile orașelor Iranului au fost zguduite de proteste începând de săptămâna trecută. Creșterea prețurilor a apărut după ce guvernul a decis eliminarea subvențiilor de la stat care au menținut scăzute prețurile benzinei.

Regimul din Teheran a lovit oamenii exact unde-i doare mai mult. The Economist comentează: „Economiile vor fi distribuite ca ajutor financiar către gospodării sărace, au spus oficialii. Dar efectele inflaționiste ale creșterii prețurilor riscă să șteargă cea mai mare parte a beneficiului. Mulți se tem că toate creșteriile costurilor de transport vor spori prețul produselor alimentare. Inflația urcă deja la 40 la sută. Peste 20 de iranieni au fost uciși în timpul manifestațiilor în urmă cu doi ani, după ce guvernul a crescut prețul ouălelor. Benzina este însă o problemă mult mai serioasă”

Protestele poporului iranian nu vor ajuta forțele progresiste din societatea iraniană, crede Der Standard: „Politic, escaladarea ar putea pune capăt timpuriu erei președintelui Hassan Rouhani, al cărui termen ar urma să funcționeze în mod normal până în 2021 - în beneficiul liniilor de interes. Imaginile difuzate din mai multe orașe iranienear dau senzația că Iranul se îndreaptă spre democrație.  Cu toate acestea, este mult mai probabil un nou val de represiune, care are, de asemenea, un impact negativ asupra încercărilor de a produce o detensionare în regiune"

 
Revista presei internaționale - 19 noiembrie 2019