Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


NATO trece la un nou pas: cucerește spațiul, dar nu va trimite arme acolo

steaguri_nato.jpg

Image source: 
nato.int

NATO îşi extinde aria de acţiune în spaţiul cosmic, care devine al cincilea domeniu operaţional, după sol, apă, aer şi mai recent ciberspaţiu.

 

Decizia NATO apare în contextul în care în august preşedintele american Donald Trump a lansat Comandamentul spaţial al Statelor Unite, o nouă divizie în cadrul Departamentului american al apărării, în perspectiva înfiinţării unei forţe militare spaţiale, ca al şaselea corp al forţelor militare ale SUA, relatează New York Times.

"Spaţiul este esenţial pentru capacităţile de apărare şi descurajare ale Alianţei, pentru avertizarea timpurie şi navigaţie", a explicat ieri la Bruxelles secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, înainte ca reprezentanţii celor 29 de aliaţi să-şi dea acordul asupra acestei extinderi în urma unei ședințe azi la Bruxelles.

Circa jumătate dintre cei 2000 de sateliţi de pe orbita terestră aparţin statelor membre ale NATO, a menţionat Stoltenberg, conform BBC. El a dat asigurări că Alianţa "nu intenţionează să trimită arme în spaţiu" şi că noul pas va respecta legislaţia internaţională.

Ambasadoarea SUA la NATO, Kay Bailey Hutchison, a atenţionat însă, tot marţi, că un atac asupra unui satelit aparţinând unui stat membru al Alianţei ar putea constitui "o provocare la care va trebui să se răspundă".

Articolul 5 al tratatului NATO prevede că un atac împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor aliaţilor, cu toate că a fost transpus în practică doar o dată, după atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 din SUA, aminteşte DPA. Or, cu toate că un atac asupra unui satelit nu ar echivala - susţine Hutchison - cu invadarea unei ţări, o incursiune împotriva unei reţele de comunicaţii poate duce la un conflict.

"Cu siguranţă, va fi o problemă care trebuie analizată în viitor", a spus ambasadoarea americană, insistând totuşi că scopul includerii spaţiului cosmic între domeniile de operaţiuni ale NATO se limitează la descurajare şi apărare.

 

Cei doi membri de opoziție rămași în parlamentul din Belarus au fost votați în alegerile generale de duminică, lăsând camera inferioară în totalitate membrilor partidelor apropiate președintelui Lukașenko.

 

Opoziția se plânge că toți candidații săi au fost eliminați, iar observatorii OSCE au criticat utilizarea tacticii de intimidare și lipsa respectării obligațiilor democratice.

Presiunea de la Bruxelles este contraproductivă, susține Deutschlandfunk: „Nimeni nu poate dori prăbușirea acestei țări din mijlocul Europei. Nu l-ar conduce decât pe Lukașenko mai adânc în brațele Rusiei. În ultimul timp Moscova și-a intensificat eforturile de a-și aduce partenerul cât mai aproape de ideile sale și chiar de a introduce țara într-un stat federal. Mai devreme sau mai târziu, Belarusul și-ar pierde independența în acest proces. Deci, în acest moment, Occidentul poate face foarte puțin pentru a face o țară ca Belarusul mai democratică".

În ciuda nemulțumirii față de propriul guvern, cehii ar trebui să se socotească norocoși, publicația Denik afirmă: „Alegerile parlamentare care au avut loc duminică în Belarus sunt un bun exemplu de ceea ce s-ar putea întâmpla aici dacă majoritatea nu reușește să ne apere democrația.  Mai mult ca sigur, Lukașenko va câștiga și alegerile prezidențiale de anul viitor. În ciuda prim-ministrului Babiš, a bogăției și a influenței sale mediatice, noi, în Cehia, avem încă norocul să avem alegeri libere și stat de drept. Spre deosebire de Lukashenko, Babiš poate fi învins la alegeri. Și ceea ce ar trebui să fim clar este că suntem singurii care pot realiza acest lucru. Noi, cetățenii, alegătorii”

Lukaşenko (65 de ani), supranumit ”ultimul dictator din Europa”, conduce fără întrerupere Belarusul din 1994 şi îşi va încheia cel de-al cincilea mandat în 2020. El a încercat recent din nou o apropiere de Uniunea Europeană, care acuză deschis Belarus de încălcări ale drepturilor omului şi de reducerea la tăcere a opoziţiei şi presei.

Revista presei internaționale - 20 noiembrie 2019