Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Și totuși, Alianța Atlantică n-a fost niciodată mai puternică

1393955534_nato_symbol_military_wallpapers_1680x1050_98038800.jpg

Summit NATO la Londra. “În acest moment, nu există o altă garanție de securitate”
Summit NATO la Londra. “În acest moment, nu există o altă garanție de securitate”
Image source: 
publika.md

Pe 3 și 4 decembrie va avea loc la Londra summitul NATO. Mulți comentatori vorbesc despre disesnsiunile din cadrul alianței. Revista  National Interest pune problema în termeni diferiți: de fapt, Alianța n-a fost niciodată mai puternică. 

 

China comunistă este văzută de mulți drept o provocare foarte mare pentru supremația Statelor Unite. Creșterea Chinei este într-adevăr o poveste despre drumul de la zdrențe către bogății. 

Desigur, nu se poate pune la îndoială legătura dintre puterea economică și puterea de a influența evenimentele mondiale. La urma urmei, un început important a fost tocmai în revoluția industrială, care a permis imperiului britanic să prospere, și un salt similar a ajutat Statele Unite să câștige în secolul XX.

Însă provocarea dinspre China și Rusia nu este în primul rând economică. Este vorba despre sistemul de reguli și norme internaționale, dezvoltat cu atenție de-a lungul mai multor decenii, sub conducerea Statelor Unite, care stă la baza păcii și a prosperității în lume.

Prin anexarea ilegală a Crimeei, asasinatele rușinoase de pe străzile din Berlin sau Salisbury, prin eforturile sale de a semăna discordia prin dezinformare, Moscova contestă acest sistem. 

Și China îl subminează - creând insule artificiale pentru a ridica pretenții de suveranitate, o face prin furtul de proprietate intelectuală și prin măsuri economice coercitive.

 Dar alianța condusă de SUA a trecut mrin momente mai grele și a ieșit mai puternică.

Cele douăzeci și nouă de țări ale alianței militare occidentale sunt acum responsabile pentru 53% din PIB-ul global. Jumătate este american, dar cealaltă jumătate provine din țări precum Marea Britanie, Franța, Germania, Spania și Italia. Aceste țări non-americane membre NATO au un PIB combinat mai mare decât China și, dacă Statele Unite sunt incluse, îl depășesc de mai bine de două ori.

NATO susține deja sistemul internațional bazat pe reguli în Europa. Are trupele gata să răspundă unei incursiuni rusești în zona baltică. NATO luptă împotriva campaniilor de dezinformare ale Moscovei și-i descurajează pe ruși să le facă neplăceri vecinilor săi.

Dar NATO este mai mult decât atât. Alianța este dovada că națiuni rivale se pot uni pentru a-și apăra principiile și pentru a se apăra reciproc.

 De la cel mai mare contribuitor, Statele Unite, până la cel mai mic, Islanda, toate statele membre NATO au invocat principiul apărării colective după 11 septembrie. NATO - cea mai puternică alianță militară  creată vreodată - este o alianță de valori,  mai mult decât o alianță a forțelor armate.

 

Malta: ancheta asupra uciderii jurnlistei Caruana Galizia lovește guvernul

După arestarea unui important om de afaceri și demisia unor miniștri maltezi, în cazul uciderii jurnalistei de investigație Caruana Galizia, guvernul de la Valetta se clatină serios, aflăm de pe portalul Eurotopics. 



Pentru La Repubblica, guvernul premierului de centru-stânga Joseph Muscat s-a prăbușit într-o zi ca un castel de cărți. Ministrului turismului, ministrul economiei, șeful de cabinet al premierului: sunt cei trei muschetari ai premierului Joseph Muscat. O triadă susținută de un pact pe care Daphne Caruana l-a catalogat drept „corupt” și pe care ancheta actuală îl confirmă ca atare. ... Aceștia sunt aceiași indivizi pe care Muscat încearcă să-i apere din 2016, în ciuda dovezilor împotriva lor.", scrie ziarul italian.

”Uniunea Europeană trebuie să protejeze jurnaliștii”, este de părere Financial Times.

    „Dacă UE dorește să fie un refugiu pentru democrație și libertatea de exprimare, astfel de anomalii nu pot rămâne nepedepsite în niciun stat membru. Cazul maltez amintește, de asemenea, că amenințările la adresa statului de drept nu provin doar din regimurile „iliberale” din Europa centrală"

Iar pentru ziarul local The Malta Independent: „Este greu de spus cum ar putea șeful guvernului să iasă din această situație. Faptul că cei trei demnitari nu au fost demiși mai devreme semnalează fie complicitatea lui, fie o capacitate deplorabilă de discernământ: ori una, ori alte, fără umbră de îndoială. În ambele cazuri, este inacceptabil. "

 

Stare de urgență ecologică declarată de Parlamentul European



Parlamentul European a declarat joi stare de „urgență” climatică. Jurnaliștii scot în evidență caracterul neobligatoriu al moțiunii, dar arată că gestul eurodeputaților are puternice semnificații politice. 

 

Este un vot simbolic menit a împinge problema cât mai sus pe agenda noii echipe executive a UE, spune Washington Post.



Și Ouest France subliniază că nu este un text obligatoriu, așa cum ar fi o directivă sau un regulament, dar acest vot este un avertisment pentru șefii de state și guverne cu privire la pericolele încălzirii globale.

Deputații doresc ca Executivul european să se asigure că toate propunerile legislative și bugetare relevante sunt complet aliniate la obiectivul de a limita încălzirea globală la mai puțin de 1,5 ° C.

Ziarul canadian Globe & Mail amintește că oamenii de știință și activiștii de mediu avertizează că, în ciuda unor astfel de declarații, acțiunile rămân în continuare insuficieente pentru a atinge obiectivul Acordului de la Paris de reducere a emisiilor .

Cu toate acestea, votul Parlamentului European ar trebui să contribuie la orientarea politicilor președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, care își va prelua funcția la 1 decembrie.

Uniunea Europeană – subliniază ziarul canadian - este primul bloc multilateral care a declarat urgență climatică, dar lui i se alătură numeroase țări și orașe din Argentina și Canada până la New York sau Sydney.



Financial Times scrie că rezoluția a plecat de la intenții nobile, înainte de summit-ul COP25 de la Madrid de săptămâna viitoare. Inițiatorii doresc ca Bruxelles-ul să facă pasul simbolic în fața presiunii publice pentru acțiuni climatice ambițioase și să ia o poziție față de Donald Trump, care a scos SUA din acordul climatic de la Paris. 

Dar unde unii văd simbolismul, alții văd o doar o simplă politică. Grupul Verzilor va sprijini rezoluția, dar a decis-o deja ca este un gest lipsit de conținut.

Iar Deutsche Welle atrage atenția că statele membre care folosesc pe scară largă cărbunele, precum Polonia, Ungaria și Republica Cehă sunt reticente să se angajeze la neutralitatea emisiilor de carbon până în 2050.

Aceste țăriau susținut la începutul acestui an că tranziția la energia curată ar fi prea costisitoare. Ei solicită finanțare suplimentară pentru a face tranziția.