Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Boris Johnson solicită o pedeapsă minimă de 14 ani pentru terorism

belgia_un_leagan_al_noului_tip_de_terorism.jpg

Foto: Reuters/Benoit Tessier
Foto: Reuters/Benoit Tessier

Premierul britanic Boris Johnson a declarat că doreşte să instaureze o pedeapsă minimă obligatorie de 14 ani de închisoare pentru infracţiunile legate de terorism.

Asta, după ce un atac care s-a soldat cu doi morţi, vineri seară, la Londra, atacul fiind comis de un bărbat care fusese condamnat pentru terorism şi eliberat condiţionat, relatează AFP.

"Daily Mirror" se numără printre publicațiile care aduce un omagiu lui Saskia Jones, 23 de ani, care a fost a doua victimă a atacului de vineri de la London Bridge. Ziarul susține că ea și Jack Merritt, de 25 de ani "sunt victimele unui sistem de justiție depășit”.

"Daily Telegraph" relatează că un „apropiat” al atacatorului Usman Khan - pe care îl numește Nazam Hussain, în vârstă de 34 de ani - a fost „arestat și readus la închisoare” pentru „suspiciunea de a pregăti acte teroriste”. Ziarul notează că reținerea nu a fost legată de atacul de vineri și că un număr de presupuși teroriști trebuie să fie deja încarcerați.

Grupul Statul Islamic a revendicat atacul comis de britanicul Usman Khan, în vârstă de 28 de ani, condamnat în 2012 pentru infracţiuni teroriste şi eliberat condiţionat după şase ani. "Acest sistem trebuie să ia sfârşit - repet, trebuie să înceteze", a spus Boris Johnson, în plină campanie pentru realegerea sa la alegerile parlamentare anticipate din 12 decembrie, notează BBC.

"Pentru toate infracţiunile teroriste şi extremiste, condamnarea pronunţată de judecător trebuie să fie executată în mod efectiv: aceşti infractori trebuie să execute fiecare zi a pedepsei lor, fără excepţie", a adăugat liderul conservator, potrivit unor afirmaţii transmise de presa britanică.

 

Muzeul Stasi din Berlin, în care se află exponate din istoria poliţiei politice a fostei Republici Democrate Germane, a fost spart sâmbătă noaptea, au anunţat autorităţile germane.

Hoţii au pătruns în muzeu pe o fereastră, au spart mai multe vitrine şi au furat medalii şi bijuterii, după care au părăsit incinta fără să fie văzuţi de cineva, informează AFP.

Directorul muzeului, Jörg Drieselmann, a declarat celor de la "Tagesspiegel" că articolele sustrase includ medalii care sunt confecționate din metale prețioase precum aurul, inclusiv un ordin de merit patriotic, un ordin al lui Lenin și cea mai înaltă onoare care se putea obține în Germania de Est comunistă, un decret semnat de Karl Marx. Ora spargerii încă nu se ştie. Un angajat a găsit duminică dimineaţă vitrinele sparte.

Stasi a fost poliţia politică a Republicii Democratice Germania (RDG), însărcinată cu supravegherea, spionajul şi contraspionajul începând din anii '50 şi până la căderea Zidului Berlinului.

Spargerea de noaptea trecută vine la doar câteva zile după o altă spargere, la muzeul din Dresda, de unde au fost furate mai multe piese de valoare, între care şi un diamant de 49 de carate.

Poliția din această localitate a oferit 500.000 de euro pentru informații care conduc la arestarea sau recuperarea obiectelor sustrase. Cu toate acestea, există temeri că acestea nu pot fi recuperate niciodată. În comerțul ilicit cu bijuterii, pietrele mari sunt de obicei tăiate și redistribuite imediat pentru a le face imposibile de urmărit, notează Deutsche Welle.

 

Întreaga atenție a Europei fotbalistice a fost acaparată de București. Nu neapărat datorită unei performanțe sportive deosebite, ci grație unui artificiu de imagine al FRF: organizarea tragerii la sorți a Campionatului European 2020, turneul final la care nu suntem, deocamdată, calificați. Evenimentul principal a avut loc sâmbătă seara la Romexpo.

 

Presa internațională a sesizat anomalia: una dintre gazdele întrecerii nu participă, cel puțin deocamdată la acest eveniment din vară, dar organizează împerecherea echipelor. Dar mai grav, are probleme mari de infrastructură.

AFP a arătat într-un articol care sunt problemele cu care se confruntă România cu prilejul tragerii la sorţi a grupelor Campionatului European din 2020: stadioanele promise nu sunt gata, nici calea ferată de la aeroportul Otopeni la Bucureşti nu este, iar echipa nu şi-a asigurat participarea la turneul final.

Organizând sâmbătă tragerea la sorţi a Euro-2020 şi fiind una dintre cele 12 ţări-gazdă, totul ar trebui să încurajeze România să se bucure. Dar cu şapte luni înaintea loviturii de începere a turneului final, ţara se teme că nu e nici pregătită, nici calificată, arată AFP.

Atmosfera este cu atât mai puţin veselă pe şantierele stadioanelor din Capitală. Multiplele întârzieri au luat o turnură politică atunci când noul premier de centru-dreapta Ludovic Orban a făcut inventarul stadiului lucrărilor, în noiembrie, la câteva zile după preluarea funcţiei. "Lucrările nu au avansat niciun pic în patru ani", a deplâns el situaţia, dând vina pe guvernele anterioare, de stânga. Pentru a celebra 60 de ani de campionat european, UEFA a ales o organizare complexă şi inedită, cu meciuri jucate în 12 oraşe din 12 ţări. Primul meci al României la EURO 2020, dacă s-ar califica ar fi cu Austria (București), al doilea cu Ucraina (București) și al treilea cu Olanda (Amsterdam).

Cei de la De Telegraaf notează că Olanda a avut parte de o tragere bună pentru Euro 2020, având în vedere faptul că a evitat toate numele grele din urne: ”Era clar că vom juca împotriva Ucrainei în Grupa C. Apoi, următorul adversar va fi Austria, urmat de una dintre România,Georgia, Belarus, Macedonia sau Kosovo. E clar că putea fi mult mai rău”.

O altă publicație batavă, De Volkskrant, scrie că naționala lui Ronald Koeman înfruntă Ucraina, Austria și 0 ”mare necunoscută” în grupele Euro 2020: ”La turneul final ne așteaptă o grupă din care nu știm al treilea adversar. Acesta poate fi România sau o națională dintr-o categorie mult inferioară, precum Georgia, Belarus, Macedonia sau Kosovo”.

Revista presei internationale - 2 decembrie 2019