Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Angela Merkel, al treilea cancelar german care vizitează Auschwitz

cancelarul_germaniei_angela_merkel.jpg

Cancelarul Germaniei - Angela Merkel
Cancelarul Germaniei - Angela Merkel
Image source: 
REUTERS/Hannibal Hanschke

Angela Merkel vizitează azi, pentru prima dată, fosta tabără de exterminare de la Auschwitz, o deplasare simbolică în contextul în care antisemitismul reapare şi dispariţia martorilor complică transmiterea memoriei Holocaustului.

În ajunul aceste vizite, prima a unui şef de guvern german după aproape un sfert de secol, Angela Merkel a anunţat acordarea a 60 de milioane de euro Fundaţiei Auschwitz-Birkenau pentru întreţinerea complexului unde aproximativ 1,1 milioane de oameni au fost ucişi între 1940 şi 1945, dintre care majoritatea la sosirea lor în lagărul de concentrare şi exterminare nazist situat în Polonia de azi, relatează Reuters.

Anunțul donației va fi făcut în cadrul unei ceremonii care va marca aniversarea a zece ani de la înființarea Fundației Auschwitz-Birkenau. Jumătate din suma care va fi donată de către cancelar provine din fondurile Guvernului Federal german, iar cealaltă jumătate este donată de către autoritățile regionale, relatează presa germană.

Cancelarul, care a vizitat lagărele de la Buchenwald şi Dachau, în Germania, este abia al treilea şef de Guvern german care vizitează Auschwitz de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Helmut Schmidt a fost primul cancelar care a efectuat o vizită, la 32 de ani după eliberarea lagărului de către Armata Roşie, la 27 ianuarie 1945. Helmut Kohl a efectuat două vizite la Auschwitz, în 1989 şi în 1995, scrie Die Welt.

Angela Merkel, născută la nouă ani după cel De-al Doilea Război Mondial, face această vizită cu puţin timp înainte de împlinirea a 75 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz de către Armata Roşie, la 27 ianuarie 1945.

În cursul vizitei, ea va fi însoţită de premierul polonez Mateusz Morawiecki, de un supravieţuitor şi de reprezentanţi ai comunităţii evreieşti. Peste trei milioane dintre cei 3,2 milioane de evrei din Polonia au fost ucişi de către nazişti, reprezentând aproximativ jumătate din evreii ucişi în timpul Holocaustului, notează Reuters. Ceea ce a fost la început o veche cazarmă a armatei, transformată, după invazia trupelor naziste, în loc de detenție pentru prizonieri politici polonezi în 1939, a devenit un complex vast de aproximativ 40 de tabere și epicentrul Holocaustului.

Birkenau a fost înființat în 1941, la mică distanță de lagărul de concentrare, unde un milion de evrei europeni au fost uciși în camerele de gazare sau au murit de înfometare și boli între începutul anului 1942 și sfârșitul anului 1944.

 

Parlamentul slovac a respins ieri un proiect de lege mai restrictiv privind avortul, doar 59 dintre cei 150 de membri ai Consiliului Naţional (forul legislativ) susţinând actul normativ propus.

Partidul Naţional Slovac (SNS), unul dintre cele trei partide din coaliţia guvernamentală, a propus legea care ar fi interzis măsuri considerate ca promovând avortul şi ar fi inclus acţiuni pentru a le forţa să-şi reconsidere deciziile pe femeile care căutau să facă avort, transmite DPA.

Cel mai controversat aspect al propunerii era cerinţa ca medicii să efectueze o ecografie şi "dacă este tehnic posibil să le difuzeze sunetul bătăilor inimii embrionului". De asemenea, era obligatoriu ca femeile care solicită avorturi să obțină consimțământul tatălui.

Majoritatea deputaţilor slovaci s-au abţinut de la vot sau nu au participat la acesta. În luna noiembrie, majoritatea parlamentarilor slovaci au indicat că susţin măsura.

Înaintea votului, Amnesty International şi alte 30 de organizaţii pentru drepturile omului au cerut ca propunerea să fie stopată. Ele au argumentat că legea ar limita drepturile femeilor şi ar afecta sănătatea lor.

 

Este posibil ca forțele de securitate iraniene să fi ucis mai mult de 1.000 de persoane de când au început protestele pentru creșterea prețurilor la benzină la jumătatea lunii noiembrie, a declarat reprezentantul special al SUA pentru Iran, Brian Hook, adăugând că multe mii au fost rănite.

„Întrucât adevărul este greu de aflat, se pare că regimul ar fi putut ucide peste o mie de cetățeni iranieni de la începerea protestelor”, a declarat Hook jurnaliștilor în cadrul unui briefing la Departamentul de Stat, relatează Reuters.

Printre aceștia se numără și copii, dar a avertizat că aceste cifre nu sunt definitive, deoarece Teheranul a blocat multe dintre informații. El a spus că „multe mii de iranieni” au fost de asemenea răniți și cel puțin 7.000 sunt reținuți în închisorile Iranului.

Tulburările, care au început la 15 noiembrie, după ce guvernul iranian a crescut brusc prețurile combustibilului până la 300 la sută, s-a răspândit în peste 100 de orașe și s-a transformat într-o manifestare politică.

Teheran nu a dat nicio cifră oficială deocamdată, dar Amnesty International a declarat oficial că a documentat moartea a cel puțin 208 de protestatari, ceea ce ar însemna că această revoltă e cea mai sângeroasă de la Revoluția Islamică din 1979.

Un responsabil american a declarat joi, sub rezerva anonimatului, că secretarul american al Apărării Mark Esper intenţionează să trimită între 5.000 şi 7.000 de soldaţi suplimentari în Orientul Mijlociu pentru a contracara Iranul, relatează AFP.

El nu a precizat unde ar putea fi desfăşurate aceste forţe şi nici când, dar a indicat că trimiterea lor ar fi o replică la atacurile asupra unor interese americane de către grupuri care au legături cu Iranul în ultimele luni.

Revista presei internationale - 6 decembrie 2019