Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Alegerile din Croația: Diferență de doar 50.000 de voturi între Milanovici și Kolinda (Novi List)

croatia_desene.jpg

Image source: 
Facebook / 24data.hr

Candidatul social-democrat Zoran Milanovici, fost prim-ministru, a câștigat la limită primul tur al alegerilor prezidențiale din Croația, desfășurat ieri, după numărătoarea a 99,88 la sută din voturile exprimate, scrie presa croată.

Diferența dintre Milanovici și Kolinda Grabar-Kitarovici este în jur de 50.000 de voturi, primul reușind să obțină 29,57 la sută dintre sufragii față de 26,65 la sută actualul șef al statului. Al treilea clasat a venit și el foarte aproape, Miroslav Skoro, un cântăreţ popular care a atras alegători naţionalişti conservatori, 24,42 de procente, acesta urmând să încline balanța în al doilea tur de scrutin de decembrie, programat pe 5 ianuarie, scrie site-ul publicației Novi List.

S-au prezentat la vot 1,9 milioane de cetățeni croați, o prezență de 51 la sută. Interesant e că Milanovici a fost ales de 554.869 de persoane, iar Kolinda de 501.627 de persoane. BBC notează că atribuțiile președintelui Croației sunt doar ceremoniale, dar șeful statului este șeful armatei și reprezintă imaginea internațională a statului, în condițiile în care anul viitor Croația va deține președinția Consiliului Uniunii Europene.

Kolinda Grabar-Kitarovic, în vârstă 51 de ani, care a pătruns cu emoții în turul al doilea, a devenit preşedinte în 2015. Ea este susţinută de partidul de centru-dreapta HDZ, care domină viaţa politică de la declararea independenţei în 1991. Kolinda Grabar-Kitarovic a devenit celebră în întreaga lume în 2018, cu ocazia Campionatului Mondial de fotbal de la Moscova, când a venit să-și susțină cu însuflețire echipa națională, care a ieșit vicecampioană. Kolinda Grabar-Kitarovic este prima femeie care a ocupat funcția de președinte al Croației.

Presa de la Zagreb notează că foarte mulți dintre cetățeni au criticat în ultima perioadă autorităţile deoarece au programat scrutinul cu doar trei zile înainte de Crăciun, perioadă în care mulţi croaţi pleacă din ţară în concedii.

 

Spaniolii s-au adunat ieri în fața Royal Theatre din Madrid pentru a urmări extragerea la El Gordo, cea mai mare extragere loto de până acum cu premii totale de 2,4 miliarde de euro.

 

Premiul cel mare a revenit, conform celor de la La Vanguardia, unei persoane din localitatea El Cachirulo de Reus de lângă Tarragona. Această zonă a distribuit practic toate seria de bilete Gordo cu seriile câștigătoare care au fost vândute, estimpările celor de la El Pais fiind că aici s-au câștigat premii de aproape 400 de milioane de euro. Premiul cel mare a fost câștigat cu numărul 26590, care de altfel e marele premiu al Loteriei de Crăciun din 2019.

Sistemul este unul complex. Sunt 100.000 de tichete, fiecare bilet costând 200 de euro. Acest bilet garantează intrarea într-o tragere unde premiul cel mare este de 4 milioane de euro, dar și premii mai mici dacă ai bilete în apropierea acestui număr. Cumpărătorii pot achiziționa mai multe bilete cu același număr, fiind astfel imposibil de calculat câte bilete câștigătoare sunt.

Premiile din Spania sunt supuse impozitelor. Conform legislației actuale, toate premiile care depășesc 20.000 de euro trebuie să treacă prin Agenția Fiscală care le va reține 20 la sută dintre câștiguri.

 

O dată cu ratificarea de către Donald Trump a legii de finanțare militară pe 2020, Statele Unite ale Americii au din weekend o forță a Spațiului care va trebui să asigure dominația Statelor Unite pe acest nou teren de război.

 

Forţa spaţiului devine a şasea armă a armetei americane, după Forţele terestre (US Army), Forţele aeriene (US Air Force), Marină (US Navy), Corpul Puşcaşilor Marini (US Marine Corps) şi Paza de Coastră (US Coast Guard), relatează CNN.

Dominația Statelor Unite în spațiu este amenințată de China și Rusia, care și-au dezvoltat capacitățile tehnologice. Amenințările merg de la bruierea comunicațiilor și sateliților GPS, la lovirea cu o rachetă sol-aer a unui satelit, ceea ce China a testat cu succes în 2007, potrivit Pentagonului. La începutul acestei luni, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a sugerat că extinderea Statelor Unite în spațiu reprezintă o amenințare pentru interesele Moscovei, notează BBC.

Bugetul ei este deocamdată limitat: abia circa 40 de milioane de dolari pe anul fiscal 2020, care a început în octombrie, sunt destinați creării forței Spațiului. Congresul a dat termen 18 luni Pentagonului să încheie această fază, scrie ABC News.

Militarii fiind foarte legați de însemnele branșei lor, problema uniformei soldaților forței Spațiului nu a fost încă decisă. Nici numele, nici însemnele și nici cântecul de raliere. “Este vorba aici de cultura serviciului. Nu vrem să ne grăbim și să nu facem asta bine”, a subliniat generalul Jay Raymond.

Revista presei internaționale - 23 decembrie 2019