Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Săptămâna de lucru de 4 zile în Finlanda? Fals...

Ați auzit, desigur, despre ”Săptămâna de lucru de 4 zile în Finlanda”. Ei bine, este o știre falsă preluată masiv de media europeană, scrie publicația de limbă engleză ”News Now Finland”.

O știre falsă a fost preluată nu doar în mass media din Marea Britanie, dar, în numai 12 ore, s-a răspândit în Belgia, Australia, India, SUA și a făcut chiar subiectul unei dezbateri radio în Irlanda.

Ei bine, propunerea de instituire a săptămânii de lucru de 4 zile nu figurează în programul guvernului finlandez și nici nu se pune problema luării sale în considerare în perioada următoare, după cum au precizat surse guvernamentale citate de News Now Finland.

De unde a pornit însă povestea și cum de s-a răspândit așa de repede?

În august 2019 câțiva lideri social democrați și activiști de partid s-au reunit în orașul Turku, pe coasta de Sud-vest a Finlandei, pentru a marca a 120-a aniversare a partidului lor. În cadrul evenimentului, premierul de atunci, Antti Rinne, a rostit o cuvântare în care a invocat posibilitatea reducerii săptămânii de lucru. Actuala șefă a guvernului, Sanna Marin, prezentă și ea în panel, a spus atunci, la rândul ei, că oamenii ar merita să aibă mai mult timp liber pentru familie, hobby-uri și cultură, iar programul de 8 ore nu este bătut în cuie.

Patru luni mai târziu, la 16 decembrie 2019, portalul de știri austriac Kontrast a preluat povestea.

Dar povestea apare din nou, în 2 ianuarie 2020, când ziarul New Europe din Bruxelles publică un articol cu titlul ”Premierul Marin cere săptămână de lucru de 4 zile și zi de muncă de 6 ore în Finlanda”.

Articolul, așa cum se vede, lasă impresia că Marin a făcut această declarație în timpul mandatului său de premier și nu la reuniunea de partid din august, așa cum s-a întâmplat de fapt.

De altfel, chiar la vremea aceea, Marin a scris pe contul său de Twitter că reducerea zilei de muncă este un obiectiv al social-democraților, dar, ca să fie clar, ideea nu a făcut parte niciodată din programul guvernului.

Postarea nu s-a bucurat de prea mare atenție în Finlanda, dar a fost preluată masiv, după cum se vede, în alte țări...

Desigur, aceasta nu este una din cele mai periculoase știri false care circulă nestingherit, dar modul în care a fost preluată, adaptată și, mai ales, neverificată de atât de multe organe mass-media considerate credibile, este îngrijorător, conchide publicația finlandeză.

 

Incendiile din Australia și problemele de sănătate

Incendiile de pădure din Australia vor avea consecințe grave asupra sănătății oamenilor, în special la nivel psihologic. Este concluzia unei analize a ziarului francez Liberation:

După o săptămână de luptă disperată împotriva flăcărilor, care acoperă încă cel puțin 3 milioane de hectare în trei state din sud-estul Australiei, ploaia a adus un pic de răgaz. Aceasta le-a  permis și medicilor să pună întrebări cu privire la consecințele catastrofei asupra sănătății, mai ales a celei mintale.

Continentul nu se află la primul său episod de incendii mortale. Amintirile „sâmbetei negre” din 2009, când 173 de oameni au pierit în flăcări, rămân în memoria australienilor. Un studiu realizat de Universitatea din Melbourne timp de șase ani după dezastru a constatat daune psihologice de lungă durată în rândul victimelor cât și a personalului medical.

Unele persoane care și-au pierdut apropiați, și-au văzut  locuințele distruse sau au asistat la decese, suferă în continuare de stres post-traumatic.

„Politicienii trebuie să recunoască faptul că urmările psihologice ale dezastrelor naturale pot persista mulți ani. Ei trebuie să aloce mai multe resurse pentru a veni în sprijinul celor afectați", spun autorii studiului, citați de Libération.

Efectele asupra sănătății sunt, desigur, și fizice. Pe lângă problemele evidente de respirație cauzate de acest fum, Asociația Medicală Australiană a avertizat despre alte pericole legate de valul de căldură: oboseală, amețeli, deshidratare, anxietate și, pentru persoanele cele mai fragile, probleme cardiovasculare. În zonele de incendiu, flăcările provoacă temperaturi greu de suportat.

Iar întrebarea este dacă infrastructura medicală australiană va putea face față acestui nou flux de pacienți, când cel mai  grav sezon de incendii ar putea să dureze cel puțin încă două luni.

În 2009, valul de căldură a costat deja viața a 500 de persoane doar în Melbourne și Adelaide, reamintește ziarul francez.

 
Revista presei internaționale din 8 ianuarie 2019