
Presa internaţională
Și totuși, câteva lucruri se schimbă chiar de a doua zi după Brexit
pasaport_bun.png

Parlamentarii britanici își pierd locurile din Parlamentul European;
Miniștrii britanici și premierul Johnson vor trebui invitați special dacă vor dori să participe la summiturile UE;
UK va putea să negocieze tratate comerciale separate cu alte țări, precum SUA sau Australia, ceea ce, în calitate de membru al UE, nu avea dreptul;
Pașapoartele vor fi din nou albastre. În urmă cu 30 de ani tradiționalele pașapoarte albastre cu înscrisuri aurii au fost schimbate cu cele de culoare vișinie. Până la mijlocul anului, toate pașapoartele vor fi schimbate;
Infractorii germani care au comis infracțiuni în UK și apoi au fugit în Germania, nu vor putea fi extrădați. Constituția Germaniei nu permite ca cetățenii săi să fie extrădați într-o altă țară, decât dacă aceasta este membră a UE;
În rest, subliniază BBC, în această perioadă de 11 luni de tranziție majoritatea lucrurilor rămâne ca înainte: cetățenii britanici vor fi tratați ca toți ceilalți cetățeni ai UE la călătoria cu avionul, vaporul sau trenul; permisele de conducere și pașapoartele pentru animale rămân valabile, ca și asigurările de sănătate, cetățenii britanici vor putea călători și lucra în țările UE ca și până acum iar cetățenii UE vor putea trăi și lucra în UK, pensionarii britanici care locuiesc în țări UE vor continua să-și primească pensiile în mod normal, Regatul Unit va continua să-și plătească contribuțiile la bugetul UE ca și până acum; relațiile comerciale cu UE continuă ca și până acum fără niciun fel de taxe suplimentare.
The Guardian însă nu este la fel de optimist: ”Din punct de vedere economic 2020 va fi cel mai prost an pentru Marea Britanie, din afara unei perioade de recesiune, de la cel de al doilea război mondial încoace. (...) De la una din cele mai dinamice economii din țările G7, economia britanică a devenit deja una din cele mai slabe din acest punct de vedere. Și asta mai ales pentru că majoritatea companiilor își amână de trei ani planurile de investiții, în așteptarea clarificărilor legate de Brexit”
La rândul său, The Daily Telegraph își exprimă, fără echivoc, speranța că și alte țări UE vor urma exemplul Marii Britanii: ”Sperăm ca, în timp, și alte state să decidă să iasă din UE. Poate va exista un Frexit sau un Danxit, poate că moneda euro va fi suprimată, desigur, într-un mod bine ținut sub control, poate că întreg proiectul european va fi înlocuit cu o forma mai flexibilă de cooperare. Euroscepticismul nu este și nu a fost o idee egoistă...”, crede publicația britanică, citată de Eurotopics.
De cealaltă parte a oceanului, CNN le explică cetățenilor americani că ”dacă săptămâna viitoare vreți să luați avionul către Londra sau către Milano, sau dacă vreți să transportați produse franțuzești în UK, o puteți face exact ca și până acum (...) Practic UK continuă să respecte legile și reglementările UE, doar că nu vor mai avea drept de vot la masa UE. Asta se va întâmpla cel puțin până la sfârșitul acestui an...”
În Franța, reforma pensiilor intră într-o nouă fază. Guvernul așteaptă până în aprilie propunerile sindicale
Partenerii sociali trebuie să găsească până în luna aprilie resurse pentru a anula deficitul bugetar pe care îl implică prevederile noii legi a pensiilor, altfel guvernul va reintroduce în lege mărirea vârstei de pensionare, gradat, până la 64 de ani în 2027, scrie Le Monde. ”Măsurile pe care le vom stabili prin negocieri nu trebuie să ducă nici la scăderea pensiilor, nici la creșterea costului muncii. Dacă partenerii sociali nu vor fi capabili să cadă la o înțelegere, Executivul va lua măsuri prin ordonanțe de urgență pentru a asigura echilibrul bugetar până în 2027”, a anunțat premierul Eduard Phillipe, înaintea unei serii de negocieri care a început joi, cu marile centrale sindicale, potrivit Le Monde.
După două luni de proteste în stradă, sindicatele și guvernul se așează în sfârșit la masa negocierilor, scrie L'Express: ”Ca să scape odată de această modificare a vârstei limită de pensionare, la care premierul nu renunță, partenerii sociali trebuie să vină, până în luna aprilie a.c., cu soluții care să permită economii la bugetul de stat de 12 miliarde de euro în 2027 (...) Sindicatele reformiste, precum CFDT (primul sindicat din Franța), CFTC și UNSA, favorabile regimului universal de pensii pe puncte, au salutat decizia premierului de a renunța la mărirea vârstei de pensionare începând din 2022 și participă la Conferința pentru negocieri (...) Organizația patronală MEDEF participă și ea la negocieri, dar a pus o condiție: nimeni să nu se atingă de costul muncii”