Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Coronavirusul și rasismul anti-asiatic

beijing.jpg

Beijing, ianuarie 2020
Image source: 
Reuters, via rfi.fr

Coronavirusul generează nu doar căderi pe bursă și întreruperea unor fluxuri comerciale – dar propagă un val de frică și rasism în lumea întreagă.

După cum arată un documentar al Agenției France Presse, preluat pe larg în presa internațională, noul coronavirus, care se răspândește în lume, duce cu el și un val de xenofobie, comunitățile asiatice din lumea întreagă mai ales fiind în această perioadă privite cu suspiciune și spaimă.

Când chirurgul australian de origine chineză Rhea Liang și-a exprimat, într-o postare pe o rețea socială, nedumerirea că un pacient al său a refuzat să dea mâna cu ea de teama virusului, surpriza a fost să constate că experiența sa nu era deloc ieșită din comun: din răspunsurile pe care le-a primit a reieșit că există nenumărate alte cazuri asemănătoare.

O retorică anti-chineză și anti-asiatică în general ia amploare în această perioadă, indiferent dacă subiecții atacurilor au fost vreodată prin zona contaminată, sau dacă au avut de a face cu o persoană contaminată.

Există relatări potrivit cărora turiști chinezi au fost scuipați la Veneția, o familie de asiatici din Torino a fost acuzată fără niciun motiv că ar fi infectată și mai multe mame din Milano transmit mesaje disperate pe rețelele sociale, în care cer copiilor lor să se țină la distanță de colegii asiatici din clasă.

În Canada, un bărbat alb a fost filmat în timp ce îi spunea unei femei de origine chineză, într-o parcare a unui mall: ”ți-ai lăsat pe aici coronavirusul”, iar în Malaiezia o petiție pentru ”Interzicerea chinezilor în iubita noastră țară” a primit 500 000 de semnături într-o singură săptămână.

Organizația Mondială a Sănătății a cerut reținere față de ”măsurile care ar putea interfera în mod inutil cu buna funcționare a turismului și comerțului”, dar asta nu a împiedicat o serie de țări să introducă restricții de călătorie. Micronezia de exemplu a interzis cetățenilor săi să viziteze China.

Răspândirea bolilor a fost dintotdeauna însoțită de suspiciune la adresa străinilor, începând cu imigranții irlandezi atacați în timpul panicii create de febra tifoidă în America anilor 1900, până la militanții pacifiști din Nepal acuzați că aduc holeră în zonele afectate de cutremurul din Haiti, în 2010, comentează experții citați de AFP.

British Medical Journal, atrage atenția, în acest context, că fenomenul ar putea să-i decurajeze pe cei cu simptome în a merge la medic, ceea ce ar putea fi extrem de periculos”.

 

”Brexit-ul este fake news. Poți să pleci din Europa, dar nu să o părăsești” - iată titlul unei analize a revistei Foreign Policy:

La 31 ianuarie, steagurile britanice au fost date jos de pe clădirile oficiale ale UE, europarlamentarii britanici au eliberat locurile din Parlamentul European (...) Dar Brexit-ul nu este propriu-zis desăvârșit. Și nici nu va fi vreodată.

Pe site-ul Daily Telegraph, principalul ziar conservator, în prima zi după Brexit patru din cele șapte articole principale erau despre Brexit. E ca și cum britanicii nu ar vrea ca subiectul Brexit să se termine, ca nu cumva să fie nevoiți să se întoarcă la subiecte precum regina sau vremea...

Desigur, din punct de vedere legal Marea Britanie nu mai este în UE, dar toate motivele pentru care britanicii au votat pentru Brexit – nevoia de a aplica reglementările UE, dezbaterile despre imigranți – sunt la fel de prezente, nu pleacă nicăieri. (...)

Curtea Europeană de Justiție, mult hulită de brexiteri pentru că încalcă suveranitatea națională, va continua să judece legile britanice. Migrația dinspre țările UE va continua ca și până acum. Singura diferență reală este că țara nu va mai avea drept de vot în Consiliul European și în Parlamentul European (...)

Teoretic această perioadă de tranziție va dura până la sfârșitul lui 2020, dar chiar în acordul Brexit există o opțiune pentru extinderea acestei perioade cu încă doi ani, ceea ce pare foarte probabil să se întâmple (...)

 

Compania din Rusia care a dat 10, 8 milioane de dolari pentru partidul lui Marine Le Pen, își vrea banii înapoi (Europa Liberă)

O obscură companie rusească, care are ca obiect de activitate construirea de componente pentru avioane, a dat în judecată partidul condus de liderul de extremă dreapta Marine Le Pen pentru recuperarea unui împrumut de 10,8 milioane de dolari acordat în 2014 pentru finanțarea campaniei electorale a partidului în Franța.

Le Pen nu face un secret din simpatia sa pentru președintele rus Vladimir Putin și a fost de mai multe ori până acum la Moscova, pentru discuții cu acesta. Ea a criticat în repetate rânduri sancțiunile occidentale la adresa regimului Putin, după anexarea Crimeei, și sprijinul pe care acesta l-a acordat separatiștilor din estul Ucrainei.

Prima bancă Ceho-Rusă, cu sediul la Moscova, a acordat împrumutul, în condițiile în care mai multe bănci franceze și europene au refuzat să împrumute bani partidului lui Le Pen înaintea alegerilor  prezidențiale și parlamentare din 2017.

După ce banca și-a pierdut licența în 2016, drepturile legate de împrumut au fost preluate, din motive necunoscute, de Konti, o altă companie rusească obscură. Potrivit Open Media, Konti activează în Moscova și se ocupă cu servicii de car-rental.

Apoi drepturile au trecut, la 4 decembrie anul trecut, la Aviazapchast, ”o companie aviatică implicată în parteneriate strategice pentru statul rus, inclusiv exporturi către Ministerul Apărării din Siria”, după cum se arată într-un raport din 2018 al Fundației americane Marshall cu sediul în Germania, care precizează că Aviazapchast și unicul său acționar, Valery Zakharenkov, ar avea legături cu serviciile de spionaj rusești”.

Revista presei internaționale din 5 februarie 2020