Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


”Visul Chinei”, periclitat de coronavirus

xi_jinping.jpg

Președintele Chinei, Xi Jinping
Image source: 
AFP via rfi.fr

Coronavirusul ar putea spulbera marele vis al lui Xi Jinping: aniversarea unui secol de comunism în China. Este titlul unei analize a revistei americane Time, privind consecințele politice ale crizei coronavirusului:

În toamna lui 2017 Xi declama de la tribuna celei mai mari săli de conferințe din Beijing că versiunea chineză a autocrației cu un singur partid a oferit o opțiune pentru „țările care doresc să își accelereze dezvoltarea, păstrându-și în același timp independența”, apreciind că democrația de tip occidental este defectuoasă și viciată.

De atunci, orgoliul Chinei a crescut mereu, hrănit și de tumultuoasa președinție a lui Donald Trump, dar și de dezintegrarea ordinii mondiale clasice. Acum însă, criza coronavirusului amenință aparatul autoritar din China. „Un test major pentru sistemul și capacitatea Chinei de guvernare”, au numit-o recent chiar anumiți înalți oficiali comuniști chinezi.

În 2019, China comunistă a depășit ca longevitate Rusia sovietică.

Longevitatea de șapte decenii a PCC poate fi atribuită, parțial, abandonării câtorva principii importante ale marxism-leninismului: în loc de planificare centralizată, China a liberalizat parțial piețele și a atribuit o putere considerabilă regiunilor și orașelor. Autoritățile locale au fost în măsură să ia decizii îndrăznețe pentru a stimula economia.

La scurt timp după preluarea puterii, Xi anunța „visul Chinei” legat de o ”regenerare națională”, vorbind ulterior despre revenirea Chinei în „centrul lumii”.

Departe de a adopta reformele economice de tip occidental, Xi a perfecționat controlul statului asupra economiei și și-a populat birocrația cu indivizi obedienți și manipulabili. Astăzi, zelul caracteristic activiștilor de partid pătrunde în toată societatea chineză. Iar China este acum mai apropiată ideologic de Rusia decât pe vremea lui Mao și a lui Nikita Hrușciov.

Inițiativa ”Belt and Road”, lansată de China în 2013, atrage, prin mari proiecte de investiții în infrastructură, națiuni din Asia, Africa, Europa și Orientul Mijlociu pe orbita Beijingului, îndatorându-le într-o măsură greu de estimat.

Poate că SUA a cerut unui număr de 61 de state să înceteze colaborarea cu Huawei, dar până acum doar trei - Japonia, Australia și Noua Zeelandă - s-au conformat.

Următorul deceniu nu va fi dominat de o nouă Cortină de Fier, ci de două blocuri care vor încerca să câștige influență în fiecare națiune care nu este deocamdată ferm nici în tabăra liberal-democrată, nici în cea autocrată. Și, într-un fel, coronavirusul poate fi o oportunitate în acest sens”, scrie Time.



 

Împăratul în defensivă

Și presa franceză se ocupă de consecințele politice ale crizei coronavirusului. ”Xi Jinping, un împărat în defensivă”, titrează  L'Express:



”Încetul cu încetul, președintele chinez recapătă controlul asupra acestei crize, cu siguranță cea mai gravă de la evenimentele din piața Tian'anmen. Dar va supraviețui el la putere oare?

În urmă cu un an chiar el era cel care avertiza că China trebuie să fie atentă la așa numitele „lebede negre”, adică la acele riscuri dificil de prevăzut, dar suficient de violente pentru a produce căderea regimului. Poate că nici el nu credea că va avea atât de multă dreptate și atât de repede. Acum, un întreg stol de lebede întunecă orizontul președintelui.

După încetinirea accentuată a economiei, după războiul comercial cu Statele Unite, după ostilitatea  crescândă din partea poporului taiwanez și a protestelor gigantice din Hong Kong, șeful statului trebuie să facă față acum unui dezastru în sănătate, cu siguranță cel mai greu test al regimului comunist de la evenimentele din Tian'anmen, de acum treizeci de ani”.

 

George Soros: China amenință valorile europene

"China lui Xi Jinping reprezintă o amenințare la valorile Uniunii Europene"- este titlul unui articol de opinie al finanțistului și filantropului american George Soros publicat de Le Monde:

”Nici opinia publică europeană, nici politicienii europeni și nici liderii de afaceri nu par să înțeleagă pe deplin amenințarea reprezentată de China lui Xi Jinping.

Președintele chinez este un dictator care folosește tehnologia de ultimă oră pentru a impune un control total asupra societății chineze. Cu toate acestea, europenii consideră în principal China drept un partener comercial major.

Ei nu înțeleg că, de la cumularea de către Xi Jinping a puterilor de  președinte și secretar general al Partidului Comunist Chinez, el a instituit un regim ale cărui principii directoare sunt diametral opuse valorilor fondatoare ale Uniunii Europene.

Administrația Trump gestionează relațiile cu China mult mai bine. Statele Unite au reușit să dezvolte o politică bipartidă care consideră China drept un rival strategic și a listat gigantul tehnologic Huawei și alte companii chineze pe celebra „Listă de entități”, cu care companiilor americane le este să interzis să tranzacționeze fără autorizație guvernamentală.

Doar liderii politici chinezi înalți pot decide viitorul lui Xi. Răul cauzat de gestionarea greșită din partea sa a epidemiei de coronavirus devine atât de vizibil încât opinia publică chineză, chiar și Biroul Politic, trebuie să o recunoască. În ceea ce privește UE, aceasta nu trebuie să-și pericliteze, cu bună știință, supraviețuirea politică”.

Revista presei internaționale din 17 februarie 2020