Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Migrația pe puncte: va fi ea benefică pentru economia britanică?

suporteri_brexit.jpg

Suporteri ai Brexit, Londra, ianuarie 2020
Image source: 
AFP via rfi.fr

Guvernul britanic a anunțat un plan bazat pe puncte pentru acceptarea imigranților începând din 2021 Susținătorii lui Johnson sunt încântați, în timp ce presa europeană are păreri divergente, după cum aflăm din grupajul realizat de Eurotopics.

”Efectele pozitive le vor compensa pe cele negative”, crede The Daily Telegraph:

”Așa cum am descoperit în epoca Thatcher, măsurile dureroase pot aduce beneficii pe termen mediu. Reducerea numărului de imigranți slab calificați poate aduce beneficii economiei. De ce? Pentru că va forța economia să devină mai productivă, să-și dezvolte sectoarele în care se câștigă mai bine. Potrivit datelor OECD, țările care au introdus astfel de sisteme de imigrație pe puncte au avut numai de câștigat”.

”Sfârșitul libertății”, titrează în schimb La Repubblica: ”Este un șoc civilizațional. Degeaba există conexiune maritimă Folkestone – Calais și rutieră prin celebrul tunel: de acum înainte insula va fi separată de restul Europei de un Mare Zid al Rușinii. Sloganul ”British first”, al Theresei May, va fi înlocuit de ”British only” al lui Boris Johnson: gata cu instalatorii polonezi și cu zidarii români, gata cu jumătățile de normă, pentru că salariile vor trebui să fie de minimum 25 600 de lire sterline pe an. Cu asta se termină o lume a libertății de care tinerii europeni au beneficiat în ultimii 60 de ani...”.

”Sfidând bunul simț economic”, este titlul articolului  din publicația germană Handelsblatt: ”Într-un moment în care șomajul în rândul britanicilor este de doar 3,8%, companiile au mari îndoieli că vor avea forța de muncă asigurată în viitor. Cine va vinde cafea pe stradă la Londra? Cine va face curat în camerele hotelurilor din Manchester? Cu toate astea tabloidele britanice vorbesc de o ”revoluție”. Așadar Boris Johnson și-a atins scopul. Nu-l interesează politicile benefice pentru economie, decât dacă îi aduc câștig electoral...”

Iar ziarul belgian De Standaard este convins că noul sistem va afecta negativ economia britanică: ”Să preluăm controlul” a fost sloganul pro-Brexit-erilor. Iar ”control” însemna în primul rând stăvilirea fluxului de muncitori străini... dar întrebarea e ce va avea de câștigat din asta economia britanică? De vreme ce muncile care nu necesită calificare erau făcute de imigranți, angajatorii vor avea probleme: nu vor găsi oameni. Și mai ales pentru angajări temporare...” ( Sursa: Eurotopics)

 

”Afară cu naziștii!”- întâmplare de pe un teren de fotbal din Germania

Presa europeană vorbește mult despre atacurile verbale de natură rasistă la adresa unor jucători de fotbal. Iată însă că în timpul unui meci de fotbal care a avut loc recent în Germania, mai mulți suporteri au protestat, scandând ”Afară cu naziștii!”, după ce un jucător de culoare a fost jignit din tribună.

Revista franceză L'Obs scrie despre episodul care s-a petrecut vinerea trecută, în timpul meciului din Liga a III-a germană, dintre echipele Münster și Würzburg:

”Un suporter din tribună imita prin sunete o maimuță de câte ori Leroy Kwadwo, fotbalist de origine ghaneză de la Würzburg, atingea mingea. Suporterii Würzburg au cerut mai întâi forțelor de securitate să-l scoată pe ”suporterul-maimuță” de pe stadion, după care l-au aplaudat pe Kwadwo și au scandat ”Afară cu naziștii!”. Apoi mai mulți jucători, de la ambele echipe, s-au strâns în jurul fotbalistului ganez pentru a-și manifesta susținerea față de el.

Conducerea clubului Würzburg a dat publicității un comunicat în care a condamnat rasismul și a lăudat comportamentul exemplar al suporterilor. ”Pe cât de insuportabile erau strigătele de maimuță ale suporterului rasist, pe atât de impresionantă a fost replica suporterilor care l-au susținut pe jucătorul nostru”, se arată în comunicat.

La rândul său, conducerea clubului Münster și-a manifestat susținerea față de jucătorul insultat și a cerut cerut scuze clubului Würzburg, chiar imediat după meci”, se arată într-un comunicat.

Cât despre Leroy Kwadwo, acesta le-a mulțumit tuturor suporterilor de pe stadion, adversarilor  de la Münster și propriei echipe pentru susținere. ”Gestul vostru e admirabil. Nu vă dați seama cât de mult înseamnă pentru mine și pentru toți sportivii de culoare din lume asta”, a scris el într-un comunicat preluat și de de CNN.

”Chiar dacă sunt de culoare, m-am născut aici în Germania, țară care mi-a oferit atât de mult mie și familiei mele (...) Episodul de pe stadion m-a întristat pentru că toți trebuie să înțelegem: rasismul nu are ce căuta în lumea noastră. Ne stă tuturor în putință să-l combatem...”, a adăugat el.

 

Recunoașterea facială și riscurile la adresa libertății

Zilele trecute, pagina RFI România vă informa despre activistele din Rusia care au fost arestate după ce au ieșit pe stradă purtând machiaje anti-recunoaștere facială. Iată că ziarul Le Monde atrage atenția asupra problemelor legate de libertățile individuale:

”Recunoașterea facială evocă un imaginar distopic, bogat și înfricoșător.

Faptul de a digitaliza - posibil fără știința noastră - o trăsătură inalterabilă, pune întrebări fundamentale despre libertate.

Unele companii (bănci sau firme de închirieri de mașini online) verifică identitatea noului client prin compararea unui selfie pe care îl fac cu fotografia cărții de identitate.

Trecerea frontierei pe unele aeroporturi franceze se poate face printr-o poartă care compară fața călătorului cu cea  din pașaportul său. Uneori, recunoașterea facială poate identifica o persoană necunoscută, comparând-o cu o bază de date existentă.

Într-o altă sferă, acesta este și cazul „dosarului de procesare a cazierelor”, pe care anchetatorii îl pot interoga pentru identificarea unui suspect. O practică totuși limitată, spre deosebire de Statele Unite, de exemplu, acolo unde este folosită în mod curent.

Unele întreprinderi din domenii sensibile pot folosi recunoașterea facială pentru a controla accesul la spațiile lor.

Dar, după cum ne avertizează Le Monde, diavolul se ascunde în detalii.

O întrebare este: oare utilizatorul are fotografia sa stocată în dispozitivul său în așa fel încât acesta să fie inaccesibil terților și protejat?  

Sau, dimpotrivă, datele pot fi transferate și analizate în altă parte, unde individul nu are control?

Problema utilizării recunoașterii faciale este, de asemenea, decisivă: o folosim pentru a verifica cine are dreptul să intre într-un liceu sau la combaterea terorismului?

Apoi, cine poate trece prin recunoașterea facială? Doar persoanele care consimt, sau oricine este suficient de ghinionist ca să treacă pe stradă în fața unei camere cu recunoaștere?

Toate aceste întrebări trebuie să includă, de asemenea, întrebări legate de tehnologie, care conține o rată de eroare ireductibilă.

Această listă de întrebări, deloc exhaustivă, evidențiază natura extrem de sensibilă a recunoașterii faciale și dimensiunea provocărilor sale în ceea ce privește libertățile publice. Este cazul să lucrăm cu cea mai mare atenție, atrage atenția Le Monde.

Revista presei internaționale din 21 februarie 2020