Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Inteligența artificială poate lupta împotriva coronavirusului

Revista franceză L”Obs, care a luat opiniile mai multor medici și cercetători, notează că informarea rapidă și colaborarea internațională a cercetătorilor au un rol esențial în lupta contra Covid-19.

 

Virusul are ”o strategie subtilă”.



Dar care sunt noile arme de care dispunem? De exemplu, Inteligența Artificială și analizele de tip ”big data” pot ajuta la prevenirea propagării virusului dar și la găsirea unui antidot.

Experții consultați e revistă sunt, în general, încrezători că ”tehnologiile avansate” pot fi de mare ajutor, la fel și în anumite inițiative ale cercetătorilor chinezi, care se gândesc la utilizarea clorochinei, un medicament antipaludic folost în urmă cu cca 70 de ani.

În orice caz, democrațiile, mult mai eficiente în lupta cu coronavirusul decât regimurile autoritare, care adesea, prin măsurile luate, mai mult au agravat situația scrie Le Figaro. 

Noul coronavirus amintește oarecum de sindromul Kursk. La 12 august 2000 un submarin nuclear rus se scufunda în Marea Barents, cu 118 oameni la bord. Timp de mai multe zile Vladimir Putin, care tocmai fusese ales președinte, minimalizează incidentul și refuză orice ajutor străin. Își face fotografii la un grătar la o casă de vacanță de la malul Mării Negre, în timp ce cei 23 de supraviețuitori ai exploziilor agonizau. Nici un membru al echipajului nu a scăpat cu viață, iar momentul va deveni un simbol al ineficienței sistemului ermetic și ultra-autoritar moștenit de Rusia de la fosta URSS.

În criza coronavirusului, unii s-au grăbit să aplaude meritele dictaturii chineze și a aparatului său de stat. Ce altă țară ar putea construi un spital cu 1000 de paturi în zece zile, cu mobilizarea a 7000 de muncitori? Ce alt fel de regim decât dictatura ar putea impune blocarea în case a 150 de milioane de oameni? ”Partidul conduce cu pușca”, spunea Mao. China și-a permis să-și impună voința în fața populației, fără să riște nici un fel de opoziție.

Cu toate acestea coronavirusul a arătat clar limitele sistemului chinez. De când au apărut primele semne, și până în februarie, autoritățile au negat sau au minimalizat amenințarea.

Și nu doar în China. Iranul a subestimat în mod deliberat statisticile oficiale, invocând ”un complot internațional”. Rezultatul : țara a devenit unul din cele mai importante focare din lume din afara Chinei.



Criza oferă lecții societății despre ea însăși

Iată ce scrie ziarul elvețian Neue Zürcher Zeitung, citat de Eurotopics. 

 „Din când în când, o criză afectează viața societății pentru a-i testa rezistența. ... Crizele sunt momente ale adevărului - și pentru asta, sunt utile. Pe timp de crize, politica își arată și adevăratul caracter. Prin urmare, ele constituie, de asemenea, un moment de vigilență intensă: ce face politica altceva decât să combată virusul? Adoptă legi rapide de securitate care, din nou, împiedică libertatea? Este important să vă asigurați că virusul nu atacă plămânii și căile respiratorii ale democrației”, avertizează ziarul elvețian.

În Spania, La Vanguardia, speră că lecțiile din ultima criză vor ajuta la limitarea daunelor economice cauzate de coronavirus:

 „Lipsa materiilor prime și a produselor chinezești este o provocare pentru fabricile din toată lumea și complică problemele. Ne confruntăm cu o criză economică ale cărei dimensiuni încep să fie comparabile cu marea recesiune din 2008, declanșată de căderea Lehman Brothers. După această mare criză, factorii de decizie economici s-au echipat cu mecanisme de apărare care pot fi utile astăzi pentru a evita un nou colaps a pieței bursiere. În orice caz, putem spune deja că impactul economic pe care acest caz îl va avea asupra vieții noastre nu va fi neglijabil. ”

Avem de învățat din lecțiile ciumei

Trebuie să fim atenți la xenofobia și persecuțiile care au apărut în cursul epidemiilor acestei boli temute . Iată ce scrie în The New York Times Hannah Marcus, profesoară asistentă la Departamentul de Istorie a Științei al Universității Harvard



Termenul „carantină” derivă din cuvântul venețian care înseamnă 40 de zile – aceasta fiind perioada de izolare care le era impusă corăbiilor când lovea ciuma.

Italia renascentistă era formată din numeroase state mici, iar călătoria între ele era frecvent restricționată din cauza ciumei.

Călătorii care se deplasau între ele în cursul epidemiilor trebuiau să aibă la ei permise eliberate de autoritățile locale care atestau că vin dintr-un loc în care nu era ciumă.

La începutul „Decameronului”, poetul și învățatul de secol 14 Giovanni Boccaccio a descris reacțiile la o epidemie din Florența sa natală. El se plângea că „venerabila autoritate a legilor, atât umane cât și divine, a fost cumva întrutotul desființată și a căzut în ruină”. Relatarea lui Boccaccio ar trebui luată drept avertisment. 



În ciuda apelului lui Machiavelli din 1513 pentru unificarea Italiei, în ultimele pagini ale „Prințului”, Italia nu a devenit o singură țară decât abia în 1861; profundele sale diviziuni regionale încă se mai resimt.

În aceste vremuri ale coronavirusului, identitatea națională a Italiei – și a Europei, în general – dă semne că e supusă la tensiune. Pe lângă închiderea unor orașe cu focare de infecție, guvernele regionale iau măsuri pentru a se izola de restul țării. 



Și ar trebui să fim atenți la modurile în care, de-a lungul istoriei, epidemiile au dus la persecutarea unor categorii marginalizate. Unul dintre cele mai bine documentate efecte sociale ale ciumei din Europa la finalul evului mediu este violența, adesea îndreptată contra evreilor, acuzați că provocau ciuma prin otrăvirea fântânilor.



De la izbucnirea epidemiei de Covid-19 am asistat la o larg răspândită discriminare contra asiaticilor și la numeroase acte de violență împotriva lor. 

În Italia, sentimentele anti-imigranți încep să se contopească acum cu neliniștea legată de Covid-19.



Lideri ai partidului de extrema dreaptă Lega Nord ațâță flăcările fricii și furiei. Acest gen de derapaj - de la o boală la acuzații contra unui grup social vulnerabil - este un rezultat pe care l-am tot văzut de-a lungul istoriei – întrucât pentru epidemiile de ciumă erau învinovățiți străinii, prostituatele, evreii și săracii.

În următoarele luni Covid-19 ar putea continua să se răspândească. Va trebui să fim în gardă contra contagiunii. Dar va trebui să fim în gardă și contra propriilor noastre instincte umane, se încheie articolul din The New York Times, preluat de G4 media via Rador.