Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Motive pentru a nu ne panica în criza coronavirusului

coronavirus2.jpg

Image source: 
romaniajournal.ro

În Franța, revista Le Point enumeră motivele pentru care, ar trebui să fim mai degrabă încurajați în fața epidemiei. 

Un lucru este cert, recunoaște publicația franceză: frica a intrat într-adevăr în faza pandemică. Pentru prima dată în istorie, avem o epidemie în timp real. Criza nu trebuie luată în ușor, dar există vești bune.

Mai întâi de toate, știm ce provoacă boala. După descrierea primelor cazuri de SIDA din iunie 1981, de exemplu, a fost nevoie de mai mult de doi ani pentru a identifica virusul HIV. În ceea ce privește noul coronavirus, primele cazuri de pneumonie severă au fost raportate în China la 31 decembrie 2019. Pe 7 ianuarie, virusul responsabil era deja identificat. Trei zile mai târziu, secvența genomului era disponibilă.

Apoi, situația din China se îmbunătățește. Măsurile importante de control și de izolare impuse de China dau roade: numărul de cazuri diagnosticate zilnic a scăzut de câteva săptămâni.

Cea mai mare parte a cazurilor, circa 81% ,sunt ușoare.

În 14% din cazuri, virusul poate provoca pneumonii severe și, în restul de 5%,situația  poate deveni critică sau chiar fatală. Un alt element încurajator: s-au publicat deja peste 250 de articole științifice despre noul coronavirus. Există deja prototipuri de vaccin și peste 80 de studii clinice cu antivirale sunt în derulare. 

Deutsche Welle atrage însă atenția că sistemul de aprovizionare cu medicamente din Germania şi Europa devine  vulnerabil.

Industria farmaceutică este o afacere gigantică. Numai cele mai mari zece concerne farmaceutice au avut anul trecut, potrivit serviciului financiar al Bloomberg, citat de cotidianul economic Handelsblatt, o cifră de afaceri de 455 de miliarde de dolari, iar în acest an se aşteaptă un plus de 138 de miliarde. 

Un aspect important e faptul că aproximativ 90 la sută din substanţele necesare la producerea aşa-numitelor medicamente generice sunt realizate în China.

Nu doar substanţele sunt produse în Asia, ci şi multe medicamente generice - de exemplu în India. Dar şi în Europa de Est. De ce? E limpede, din motive economice, mai precis a sistemului de rabat. 

Principalele case de asigurări de sănătate din Germania negociază cu producătorii, din timp în timp, preţurile pentru medicamente şi garantează unei companii farmaceutice contracte de exclusivitate pentru anumite medicamente. 

Astfel scad costurile pentru casele de asigurări şi pentru pacienţi. Cresc, în schimb, enorm presiunile pentru producători în ce priveşte preţurile. Consecinţa este transferarea producţiei în ţări cu costuri de producţie reduse.

Responsabilii politici promit să caute soluţii pentru a promova producţia de substanţe farmaceutice în Uniunea Europeană. Dar costurile sunt desigur un factor decisiv. 

Critici din toate părțile pentru ”legislația climatică” a UE

Comisia Europeană a publicat miercuri proiectul său de „legislație climatică” pentru UE, care confirmă obiectivul neutralității carbonului din 2050. Dar criticile vin din toate părțile , așa cum arată un grupaj realizat de Courier International.

Un pas „în direcția corectă, dar nu suficient de ambițios pentru unii, prea radical pentru alții”, concluzionează ziarul belgian Le Soir."

O „capitulare”,  din punctul de vedere al Gretei Thunberg, observă BBC. 

Pentru activiștii de mediu, legea europeană a climei nu merge suficient de departe. Suedeza Greta Thunberg, în vârstă de 17 ani, a denunțat „cuvinte goale” și fără sens, acuzând UE că doar  „se preface” că se află în avangarda protecției mediului. Potrivit acesteia, setul de măsuri avute în vedere de acordul european european (pactul verde)  are ”cu mult sub 50% șanse” de a reuși să limiteze încălzirea globală la 1,5 ° C, mai notează BBC.

Prin urmare, nu există „aplauze”, din partea ecologiștilor, notează Politico Europe. Dar inițiativa Comisiei a fost, de asemenea,  primită de unele state membre cu un val de critici”.

Unii oameni consideră efortul insuficient și nu suficient de rapid. Comisia intenționează să decidă în septembrie ridicarea obiectivelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030 - rata ar fi cuprinsă între 50% și 55%, comparativ cu 40% prognozat în prezent, față de nivelurile din 1990. 

Miniștrii mediului din douăsprezece țări - austriaci, danezi, finlandezi, francezi, italieni, letoni, luxemburghezi, olandezi, portughezi, sloveni, spanioli și suedezi - au publicat o scrisoare prin care a solicitat stabilirea unei ținte climatice pentru 2030 „ cât mai curând posibil și nu mai târziu de iunie 2020 ”. 

O dată care ar face posibilă anticiparea unui summit UE-China în septembrie și a următoarei reuniuni climatice a Organizației Națiunilor Unite, COP26, în noiembrie.

În alte țări, s-au exprimat voci, precum cea a eurodeputatul german Markus Pieper, care a numit propunerea legislativă „inacceptabilă” și „o amenințare la adresa democrației”. Știind că textul „va trebui să fie aprobat de statele membre și Parlamentul European pentru a deveni o lege”, Politico Europe prevede „dificultăți” în viitor.

Spitalul de 30 de milioane de euro construit de 300.000 de oameni

Iată titlul ziarului The Guardian despre proiectul din București al Asociației Dăruiește Viață.

Este – spune The Guardian -  un simbol al frustrării românești față de guvernele succesive și al conștientizării în creștere a faptului că poate cetățenii trebuie să găsească propriile soluții la problemele țării.

Din 2015, peste 300.000 de persoane și peste 4.000 de companii au donat bani pentru a construi spitalul, care va trata copiii cu cancer. Va fi primul spital de stat construit integral prin donații private. Până în prezent s-au strâns peste 30 de milioane de euro, suficient pentru a-l construi și echipa. Trupa heavy metal Metallica a donat 250.000 de euro când a venit să pentru un concert la București, anul trecut.

De la căderea comunismului din 1989, România a rămas în urmă în ceea ce privește investițiile publice. Are cele mai mici cheltuieli cu asistența medicală ca procent din PIB-ul din UE,  aproximativ jumătate din media UE, potrivit celor mai recente cifre disponibile de la Eurostat. 

În același timp, în fiecare an mii de medici și asistente părăsesc țara pentru locuri de muncă mai bine plătite în străinătate, iar corupția și scandalurile continuă să afecteze sectorul.

În schimb, ONG-ul este intens angajat, folosind postări pe rețelele de socializare pentru a-i ține pe oameni la curent cu evoluțiile și pentru a le oferi un sentiment de proprietate. 

Având în vedere progresele, este tentant să ne întrebăm dacă această abordare a finanțării asistenței medicale ar putea fi implementată în alte țări din regiune, cu infrastructura de sănătate îmbătrânită și slab finanțată. 

Cu toate acestea, experții nu sunt convinși că modelul este replicabil la scară mai largă.

Noul spital va deveni o parte a sistemului public de sănătate la finalizarea lui, iar ”Dăruiește Viață” deja privește dincolo de construcția inițială. „Avem banii pentru prima clădire, dar acum proiectul a fost extins”, spune Oana Gheorghiu pentru The Guardian. „Planificăm o altă clădire care să fie conectată cu aceasta. Noua clădire a spitalului va fi la fel de mare ca prima.