Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Coronavirus: riscurile unei evoluții rapide

corona.jpeg

New York, martie 2020
Image source: 
Reuters/Andrew Kelly via rfi.fr

Time atrage atenția că apariția coronavirusului în Statele Unite vine într-un moment în care deja, la nivel național, există probleme grave legate de îngrijirea persoanelor în vârstă, mai ales că serviciile de lungă durată sunt adesea subestimate și subfinanțate.

În timp ce experții în domeniul sănătății îndeamnă casele de îngrijire medicală să planifice internările în avans și să ia măsuri de precauție pentru a preveni răspândirea virusului, unii anulează jocurile de bingo și cinele de familie, încurajând oamenii să-și vadă rudele prin Skype și să-și facă stocuri de alimente.

Dar COVID-19 se poate răspândi rapid în instituțiile de îngrijire medicală, unde persoanele cu afecțiuni și sisteme imunitare afectate trăiesc împreună  și depind de ajutor pentru activitățile zilnice, inclusiv spălat, îmbrăcat și mâncat. Vineri, o casă de îngrijire medicală și un azil de bătrâni din Seattle au raportat fiecare câte un caz de coronavirus, notează New York Times.

Platforma Medium.com ne atrage atenția că există motive pentru care ar trebui să ne îngrijorăm. Site-ul publică o serie de opinii ale unui expert în dezinformări propagate online privind transmiterea bolilor:

Mai întâi de toate, fiecare persoană infectată cu gripă obișnuită poate infecta alte 1,3 persoane. Virusul care provoacă Covid-19 infectează de aproximativ trei ori mai mulți oameni față de criza sezonieră.

Este adevărat că pentru persoanele sănătoase cu vârsta sub 50 de ani, rata mortalității este destul de scăzută, dar chiar și așa este de până la 20 de ori mai mare decât în cazul gripei. Rata mortalității devine mai mare în cazul persoanelor în vârstă. OMS estimează că rata medie a mortalității ar putea ajunge la 3,4%, adică de aproximativ 100 de ori mai mare decât în cazul gripei.

Deoarece nu există bariere reale pentru răspândire, este posibil și  probabil ca 20–70% din populația globală să fie infectată. Adică între 1,5 miliarde și 5 miliarde de oameni. Cu o rată a mortalității estimată de aproximativ 2%, ar rezulta un număr cuprins între 30 și 100 de milioane de decese, la nivel global.

În SUA ne-am putea aștepta ca între 66 și 231 de milioane de persoane să fie infectate, cu 1,2 până la 4,6 milioane de morți, eventual mai mulți. Aceasta poate fi o supraestimare, dar rata mortalității nu este atât de importantă cât faptul că sistemul medical va fi copleșit și probabil va intra în colaps, deoarece toate acestea se vor întâmpla cu adevărat foarte rapid”.

 

Ce s-a schimbat de la epidemia SARS izbucnită în 2002 și până la actuala criză a coronavirusului? De exemplu, câteva aspecte ale regimului politic din China...

The Lancet, publicație medicală britanică, spune că ceea ce este izbitor, dar prea puțin comentat acum, sunt diferențele dintre momentele istorice ale apariției SARS și COVID-19.

Izbucnirea SARS a avut loc la sfârșitul anului 2002 și începutul lui 2003, nu la mult timp după ce China își reluase suveranitatea asupra Hong Kong-ului în 1997.

În martie 2003, Hu Jintao îi succeda lui Jiang Zemin în funcția de președinte al Chinei, iar țara începe să-și intensifice eforturile de a se afirma ca putere mondială.

China a aderat la Organizația Mondială a Comerțului în 2001, anul în care Beijingul a fost ales să găzduiască Jocurile Olimpice de vară din 2008.

În ultimii 7 ani, președintele Chinei Xi Jinping a încercat să extindă influența chineză în străinătate, în timp ce pe plan intern a instituit politici din ce în ce mai severe.

Între timp, protestele din Hong Kong din iunie 2019 au fost o reacție la erodarea cvasi-autonomiei teritoriului. Concomitent, un adevărat război comercial pornit de Donald Trump în 2018, a lovit grav economia chineză.

Într-un interviu acordat ziarului din Hong Kong, Ming Pao, medicul Joseph Sung, care a avut un rol important  în lupta împotriva SARS în 2003, a subliniat diferențele izbitoare dintre societatea din Hong Kong de atunci și de acum. „La acea vreme, societatea era mai unită”, a spus Sung, „în timp ce acum oamenii simt că trebuie să se bazeze mai mult pe ei înșiși decât pe autorități”.

 

 

Două evenimente petrecute în regiuni diferite ale lumii dau un rezultat comun: scăderea prețului petrolului.

Piețele financiare, lovite din două direcții, titrează La Repubblica: una, din partea epidemiei de coronavirus și cealaltă, ca urmare a bătăliei geopolitice a petrolului dintre Rusia și Arabia Saudită.

Prețul barilului a coborât la cel mai scăzut nivel de la Războiul din Golf, mai scrie ziarul La Repubblica.

”Pe de altă parte, cursul aurului a ajuns la cel mai înalt nivel din 2012, iar randamentul titlurilor de stat americane a atins niveluri nemaiîntâlnite până acum.

În privința bursei din Milano, aceasta nu a mai căzut atât de mult într-o singură zi de la ziua referendumului pentru Brexit, din 2016, când scăderea a fost de -12,46%.

La reuniunea de vinerea trecută țările OPEC și Rusia nu au reușit să ajungă la o poziție comună cu privire la așteptata scădere a cererii de petrol pe plan mondial ca urmare a epidemiei cu coronavirus.

În consecință, Arabia Saudită, într-un aparent gest de ”răzbunare” față de Moscova, a decis să-și mărească producția. Lupta pentru cote de piață dintre aceste țări, aliate în mod tradițional pe piața petrolului, a deschis larg robinetele producției, la fel ca în 2014, când Riadul a provocat în acest mod o prăbușire cu două treimi a prețului. Numai că de această dată căderea e foarte probabil să fie mult mai mare, crede La Repubblica”.

Revista presei internaționale din 10 martie 2020