Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Donald Trump, schimbare dramatică de discurs în criza coronavirusului

trump.jpeg

Președintele Donald Trump în Biroul Oval, anunțând noile măsuri de combatere a coronavirusului, Washington, 11 martie 2020
Image source: 
Doug Mills/Pool via Reuters via rfi.fr

Președintele Donald Trump a anunțat interzicerea zborurilor către America dinspre Uniunea Europeană. Presa internațională a reacționat imediat cu explicații asupra contextului.

Discursul – remarcă Politico – ”a marcat o schimbare dramatică a mesajului lui Trump, care de săptămâni întregi paria că virusul va muri rapid, că în curând va apărea un vaccin și insista că este vorba doar de ceva similar cu gripa.

Miercuri seară, însă, Trump a ales ca decor chiar Biroul Oval, loc din care, de obicei se transmit știri sumbre sau de mare urgență. Este locul din care John F. Kennedy a ales să  vorbească națiunii despre criza rachetelor cubaneze, locul pe care Ronald Reagan l-a ales pentru a informa despre explozia navetei Challenger iar George W. Bush a încercat să calmeze țara, la 11 septembrie 2001.

Pentru Trump, a fost a doua oară când s-a adresat țării din Biroul Oval - discursul precedent a avut loc în timpul blocării financiare a guvernului din 2019. Atunci a folosit ocazia să susțină și efortul său de a construi un zid la frontiera de sud.

De această dată, Trump a acuzat călătorii din Europa că au adus coronavirus în SUA”, reamintește Politico.

CNN observă că, după ce s-a confruntat cu critici puternice în legătură cu răspunsul la criză, Trump a ținut acum să „marcheze întreaga putere a guvernului federal”.

El a căutat să dea un mesaj unificator pentru țară, iar în acest context,  încercările sale de a da vina pe străinătate pentru epidemie fac parte din natura sa inconfundabilă.

The Guardian notează  că ”Administrația Trump s-a confruntat cu o serie de critici în ceea ce privește gestionarea focarului de coronavirus, de la lipsa kiturilor de testare disponibile în SUA până la încercările lui Trump de a minimaliza situația”.

În timp ce Washington Post scrie că Trump ”a acuzat fără dovezi Uniunea Europeană că, prin răspunsul inițial slab, a adus mai multe cazuri de virus peste Atlantic.

Cu toate acestea, este prea simplu să pui toate acestea în cârca lui Trump sau a liderilor mondiali, în mod colectiv. O parte a problemei este pur și simplu natura imprevizibilă a agentului patogen”.

BBC informează că, ”din cauza costurilor foarte mari, mulți americani evită să meargă la medic. Lipsa concediilor medicale plătite este o altă problemă, la fel și temerile legate de numărul de teste disponibile”.

Dar vicepreședintele Mike Pence, care este responsabil de grupul de lucru care coordonează răspunsul la criză, a spus că „orice american poate fi testat, fără restricții, sub rezerva ordinelor medicului” și că asiguratorii au promis că vor compensa taxele.

 

Nu, cocaina nu combate coronavirusul!

În  contextul crizei coronavirusului, revista franceză le Point spulberă câteva afirmații false, intens circulate pe rețelele de socializare:

”Oamenii de știință au descoperit un leac împotriva coronavirusului: cocaina” – acesta este titlul unui articol în limba engleză publicat în mediul online, o știre falsă care se bazează pe un zvon apărut inițial pe Twitter. Trebuie știut de la bun început – avertizează Le Point - că, fiind prin definiție nocivă pentru sănătate, cocaina nu poate fi recomandată în tratarea niciunei boli sau simptom.

Printre știrile false care invadează internetul în această perioadă este și cea potrivit căreia o măsură de protecție ar fi să bem cât mai multă apă, la intervale regulate. Este adevărat că o bună hidratare face în general bine, dar asta nu are nici un efect împotriva coronavirusului, explică Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Același lucru este valabil și pentru apa caldă îngurgitată.

În luna februarie  președintele american Donald Trump estima că până în aprilie ”căldura va ucide orice virus”. O declarație care ar merita nuanțată, pentru că nu există nici o garanție că, odată cu venirea primăverii, coronavirusul va dispărea. Știm doar că la temperaturi scăzute virusul, ca și gripa obișnuită, are condiții favorabile, dar că la căldură va regresa, nu poate garanta nimeni.

De asemenea, mai mulți specialiști au respins afirmația publicată de site-ul Santé+ Magazine (și modificată ulterior) potrivită căreia utlizarea gelurilor hidro-alcoolice ar fi cancerigenă.

Pagina de Facebook a acestui site de actualitate medicală, care se bucură de peste 8 milioane de urmăritori, se află la originea acestei știri false.

”Nu a fost identificat niciun fel de risc de natură cancerigenă, reprotoxică sau neurotoxică, pe cale cutanată sau prin inhalare, ca urmare a expunerii la etanolul conținut în produsele hidroalcoolice”, a explicat Agenția națională de securitate a medicamentelor și a produselor sanitare, scrie Le Point.

 

Ce se întâmplă cu chiriile în Berlin?

Plafonarea acestora de către guvernul local pare să fie un model și pentru alte metropole.

În ultimii zece ani, costul locuințelor s-a dublat în capitala Germaniei. Pentru mulți berlinezi, înghețarea chiriilor decisă de guvernul regional este doar primul pas către recuperarea orașului de către rezidenții săi, scrie Courrier International.

După cum scrie și Bloomberg Businesewwk, începând cu 23 februarie, chiriile au fost înghețate la Berlin. Și asta nu este totul: înghețate pentru următorii cinci ani, la nivelul de astă vară. Un dispozitiv spectaculos pus în operă de guvernul landului și puternic aprobat de locuitori -  la Berlin 80% dintre aceștia sunt chiriași.

Dar de unde vine această „nebunie a chiriilor” la Berlin? În primul rând, este vorba despre afluxul masiv de noi rezidenți. „Peste 40.000 de noi sosiri sunt contabilizate în fiecare an”, notează Bloomberg Businessweek. Oamenii sunt atrași de dinamismul unui oraș care a devenit „primul hub pentru start-up din Europa”. Dar și de multinaționalele instalate acolo - Amazon, Daimler, Sanofi, etc.

Apoi, preluarea de către marile companii imobiliare a majorității stocurilor de închirieri încă de la începutul anilor 2000, când guvernul local, puternic îndatorat, a trebuit să vândă 200.000 de locuințe sociale.

Deutsche Wohnen, o companie imobiliară listată la bursă, deține, doar ea, 110.000 de locuințe în capitală. Principalul său acționar? BlackRock, companie multinațională americană specializată în gestionarea activelor. Un tip de investitor care nu are prea mulți de cheltuit pentru construirea de locuințe noi. Cu câteva excepții, strategia este de a cumpăra locuințe existente, de a le renova și apoi de a crește chiriile.

Drept urmare, potrivit titlului dat investigației sale de Bloomberg Businessweek, „Nicăieri proprietarii nu sunt atât de urâți ca la Berlin”.

Oricum ar fi, experiența Berlinului stârnește interesul altor orașe care caută soluții la creșterea rapidă a chiriilor, constată  Los Angeles Times. Mai ales că actualele chirii de la Berlin, chiar și după creșterile dramatice din ultimii ani, rămân mai mici decât cele din New York, Los Angeles, Paris sau Londra.

La Londra, primarul Sadiq Khan, a lansat recent campania pentru realegerea sa în scrutinul din 7 mai promițând un referendum cu privire la chirii, relatează The Guardian. "Vreau să fac din aceste alegeri un referendum pentru reglementarea chiriilor", a declarat el, potrivit ziarului britanic.

Revista presei internaționale din 13 martie 2020